Ce sunt deniile - când se ţin aceste slujbe
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Deniile sunt slujbe cu o puternică încărcătură spirituală și, chiar dacă aceste slujbe se țin în tot Postul Paștelui, cele din Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor sunt cele mai frecventate de creștini. Credincioșii cred în puterea duhovnicească a acestor slujbe care se țin înainte de Învierea Domnului. Află mai multe despre ce sunt deniile, care este semnificația lor și când se țin deniile în 2025!
Cuprins:
Ce sunt deniile
Cuvântul „denie” vine din slavonă - „vdenie” - și înseamnă „priveghere” sau „veghe de noapte”. Cu alte cuvinte, deniile sunt slujbe de Utrenie, care, în Postul Paștelui și în special în Săptămâma Patimilor, se țin seara.
Utreniile sunt la origine slujbe de dimineață. Și termenul vine de la grecescul orthros – auroră, zorii zilei / slavonă utrom – dimineață. Utrenia este una dintre cele mai vechi slujbe ortodoxe, cu rădăcini în cultul iudaic, și este făcută în zorii zilei pentru că simbolizează așteptarea Adevăratei Lumini, care este Hristos „Soarele Dreptății”.
Așadar, acest tip de slujbe s-ar ține dimineața, în mod normal, dar înainte de Paște sunt mutate seara, pentru a putea fi trăite de cât mai mulți credincioși. În plus, deniile au menirea ca, tocmai pentru că sunt săvârșite seara, să aducă lumină peste întuneric.
„Denia, ca slujbă de dimineaţă săvârşită seara, are ca scop transformarea întunericului serii în lumină liturgică, ca simbol al trecerii sufletului, prin rugăciune, pocăinţă şi postire, de la întunericul păcatului la lumina vieţuirii sfinte potrivit Evangheliei Lui Hristos”, spune Patriarhul Daniel, citat de basilica.ro.
Deniile sunt, deci, slujbe ce aduc un spațiu de reflecție adâncă, de pocăință și rugăciune intense. Aceste slujbe îi pregătesc sufletește pe credincioși pentru Sărbătoarea Învierii Domnului.
Când sunt deniile în 2025
Deniile se citesc începând din seara Duminicii Floriilor - duminica dinaintea Paștelui- și se continuă în fiecare seară până în Sâmbăta Mare. Paștele 2025 este celebrat pe 20 aprilie, iar duminică Floriilor pică pe 13 aprilie.
Deniile Săptămânii a cincea
Denia Canonului cel Mare este una dintre cele mai emoționante și profunde slujbe din Postul Mare. Nu face parte din deniile Săptămânii Mari, ci se săvârșește în a cincea săptămână a Postului Mare, mai exact miercurea seara, când se citește integral Canonul cel Mare al Sfântului Andrei Criteanul.
Este o lucrare poetică liturgică scrisă de Sfântul Andrei Criteanul (secolul VII-VIII), episcop al Cretei, și este considerat cel mai lung și cel mai profund canon de pocăință din toată rânduiala ortodoxă.
În timpul Deniei de vineri seară, din aceeași săptămână, se citește Acatistul Bunei Vestiri și se amintesc mai multe minuni ale Maicii Domnului. Acesta este un imn de laudă, închinat Maicii Domnului, alcătuit din 24 de strofe pline de învățături și de înțelepciune.
Această compoziție, atribuită patriarhului Serghie al Constantinopolului, dă expresie, în formă poetică, învățăturii Bisericii despre Maica Domnului.
Deniile din Săptămâna Pătimirilor
- La Denia din Lunea Mare – oficiată duminică seara – se amintește de fericitul Iosif cel preafrumos și de smochinul neroditor.
În timpul deniei din Lunea Mare se face pomenirea smochinului neroditor, blestemat de Hristos să se usuce pentru că nu avea rod. E o pildă data omului, din care trebuie să rețină că Dumnezeu este atât iubire, cât și dreptate. Deci, la judecata de apoi, El nu doar va răsplăti bunele roade, ci va și pedepsi pe cei al căror suflet nu aduce un ”rod bun”.
- La Denia din Marțea Mare este prezentată Pilda celor zece fecioare.
Din pilda celor zece fecioare reținem că cinci fecioare au avut doar candela fară ulei, iar celelalte cinci au avut și candela și ulei. Candela fară ulei reprezintă realizarea de sine în totala nepăsare de ceilalți. Candela cu ulei reprezintă evlavia însoțită de milostenie.
- La Denia din Miercurea Mare se amintește de femeia păcătoasă care L-a uns cu mir pe Domnul.
În Miercurea Săptămânii Sfintelor Pătimiri se face pomenirea femeii păcătoase care a spălat cu lacrimi și a uns cu mir picioarele Mântuitorului, înainte de Patima Sa, ca simbol al pocăinței și îndreptării omului păcătos.
- În Sinaxarul Joii Mari sunt amintite: sfânta spălare a picioarelor, Cina cea de Taină, rugăciunea cea mai presus de fire şi vânzarea (trădarea) Domnului.
Joia Patimilor este închinată amintirii a patru evenimente deosebite din viață Mântuitorului: spălarea picioarelor ucenicilor, că pilda de smerenie, Cina cea de Taina la care Mântuitorul a instituit Taina Sfintei Euharistii, rugăciunea arhiereasca și începutul patimilor prin vinderea Domnului.
Specifice deniei de joi seara sunt citirea celor 12 Evanghelii și scoaterea solemna a Sfintei Cruci în naosul bisericii. Există obiceiul ca atunci când preotul citește din Sfintele Evanghelii, credincioșii să aprindă lumânări și să se așeze în genunchi.
- În denia din Vinerea Mare se face pomenirea Sfintelor Pătimiri ale Domnului lisus Hristos.
În această slujbă sunt amintite patimile, scuipările, lovirile peste faţă, palmele, insultele, batjocurile, haina de porfiră, trestia, buretele, oţetul, piroanele, suliţa, crucea şi moartea, pe care le-a primit de bunăvoie pentru noi.
- Ultima Denie, cea din Sâmbăta Mare, cuprinde Prohodul Domnului.
În Sfânta și Marea Sâmbăta prăznuim îngroparea lui Hristos cu trupul și pogorârea la iad cu sufletul, pentru a ridica din stricăciune pe cei din veac adormiți, arată creștinortodox.ro.
Rugăciune pentru Săptămâna Patimilor
„Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, Care ai plâns pentru Lazăr și lacrimi de întristare și de milostivire ai vărsat pentru dânsul, primește lacrimile mele.
Cu Patimirile Tale, vindecă patimile mele. Cu rănile Tale, tămăduiește rănile mele. Cu Sângele Tău, curățește sângele meu și amestecă în trupul meu mireasma trupului Tău cel de viață făcător.
Fierea cu care vrăjmașii Te-au adăpat să îndulcească amărăciunea cu care potrivnicul m-a adăpat. Trupul Tău întins pe Cruce să întindă către Tine mintea mea, cea trasă jos de diavoli.
Capul Tău, pe care l-ai aplecat pe Cruce, să înalțe capul meu cel pălmuit de potrivnici. Preasfintele Tale mâini, pironite de cei fără de lege pe Cruce, să mă tragă spre Tine din prăpastia pierzării, precum a făgăduit preasfântă gura Ta.
Fața Ta, cea batjocorită cu pălmuiri și cu scuipări, să umple de strălucire fața mea cea întinată în fărădelegi. Duhul Tău, pe care l-ai încredințat Tatălui când erai pe Cruce, să mă povățuiască spre Tine, prin harul Tău.
Nu am inimă plină de durere ca să Te caut. Nu am pocăința, nici umilința care întorc pe fii la moștenirea lor. Nu am lacrimi mângâietoare, Stăpâne. S-a întunecat mintea mea cu cele lumești și nu poate să caute spre Tine cu durere. S-a răcit inima mea de atâtea ispite și nu poate să se înfierbânte cu lacrimile dragostei celei pentru Tine. Ci Tu, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeule, Vistierul bunătăților, dăruiește-mi pocăință neștirbită și inimă îndurerată, ca să pornesc cu tot sufletul în căutarea Ta; căci fără de Tine mă voi înstrăina de tot binele.
Dă-mi, așadar, Bunule, harul Tău. Tatăl, Care Te-a născut din sânurile Sale fără de ani și mai înainte de veci, să înnoiască în mine închipuirea icoanei Tale. Te-am părăsit, Doamne; să nu mă părăsești.
Am ieșit de la Tine; ieși în căutarea mea. Du-mă la pășunea Ta cea duhovnicească. Numără-mă între oile turmei Tale preaalese.
Hrănește-mă împreună cu ele din verdeața dumnezeieștilor Tale Taine. Căci inima lor curată este sălașul Tău și se vede într-însa strălucirea descoperirilor Tale.
Strălucirea Ta este mângâierea și odihna celor care s-au ostenit pentru Tine în necazuri și în toate felurile de chinuri. Acestei străluciri mă învrednicește și pe mine, nevrednicul, cu harul și cu iubirea de oameni a Mântuitorului nostru Iisus Hristos, în vecii vecilor. Amin”.
Tradiții în Săptămâna Patimilor
Chiar dacă în 2025, puține din tradițiile și obiceiurile vechi din Săptămâna Patimilor se mai țin, unele dintre ele, precum vopsitul ouălelor, se fac încă în multe case și gospodării.
În Lunea Mare începe curățenia de Paște: se scoate totul la aerisit, se spală rufe, se calcă și se fac reparațiile necesare prin casă.
În Marțea Mare, potrivit tradiției din Săptămâna Patimilor se aspiră, se dă cu mătura, se spală geamuri și se fac treburile grele pe lângă casă. Până miercuri, inclusiv, se mai pot spăla și călca lucruri.
Joia Mare este ultima zi în care se pomenesc morții, iar femeile merg la biserică și împart colaci de post, vin, miere și fructe.
În după-amiaza Joii Mari se fac cele mai importante copturi de Paște: pasca, cozonacii și babele coapte în forme speciale de ceramică. Cea mai importantă coptură, pasca, se face din faină de grâu de cea mai bună calitate, cernută prin sita deasă, și are, în mod tradițional, forma rotundă.
Vopsitul ouălor în Joia Mare
În cele mai multe locuri, Joia Mare este ziua în care se vopsesc ouăle și în care credincioșii se împărtășesc, după ce s-au spovedit. Culoarea roşie este însă cea mai folosită deoarece reprezintă sângele lui Iisus Hristos, răstignit pe cruce, pentru mântuirea omenirii. Tradiţia populară spune că ouăle vopsite în Joia Mare şi mâncate de Paşte apără de suferinţe şi necaz, iar coaja lor, îngropată în pământul păşunilor, apără vitele de deochi şi de năpastă.
Vinerea Mare – zi de post negru
În Vinerea Mare este bine să se țină post negru, în amintirea patimilor lui Iisus. Cei care nu pot trebuie totuși să nu mănânce urzici și nici să pună oțet în mâncare, pentru că lui Iisus I s-a dat să bea oțet după ce a fost biciuit. În această zi nu se fac treburi în casă.
Sâmbăta Mare este ultima zi de pregătire a Paștelui, când femeile gătesc restul mâncărurilor, termină curățenia și pregătesc hainele noi pentru zilele de sărbătoare.
Sursă foto - Shutterstock.com
![Aici se duc banii din televiziune! Intrați în vila de lux cu 7 camere a familiei Fodor: Au un măslin uriaș în curte și bucătărie de 22 mp [30 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/p_Wk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL2U4bU1CcVB3RzU2S2txdDk1ck1xVmdoQ05RTzgxYTg5U2sxemUwWE4uanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
![Raiul pe pământ! Cum arată casa cu 5 camere a Mirelei Vaida: Living cu perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 € [27 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
