Cuprins:
Ce este postul
Postul, fie că vorbim despre postul Paștelui la ortodocși sau alt post, la alte religii, presupune abținerea, totală sau parțială, de la anumite alimente, băuturi și uneori activități, pentru o perioadă determinată, având scopuri spirituale, morale sau de purificare trupească și sufletească.
În tradiția ortodoxă, postul este un act de smerenie și apropiere de Dumnezeu. Acesta are atât o dimensiune trupească – prin restricțiile alimentare, cât și una spirituală – prin rugăciune, milostenie și fapte bune.
Postul își are rădăcinile încă din Vechiul Testament, unde vedem că marii drepți și profeți posteau pentru a se apropia de Dumnezeu și pentru a primi revelații divine. Postul ocupă un loc central în viața spirituală a creștinilor, fiind o practică menită să aducă echilibru între trup și suflet, să purifice mintea și să apropie omul de Dumnezeu.
Postul creștin nu este o regulă impusă rigid, ci un act de voință și iubire față de Dumnezeu. Este important ca acesta să fie ținut cu discernământ și sinceritate, fără mândrie.
Pentru cei bolnavi, pentru copiii mici, femeile însărcinate sau persoanele care au o muncă grea, postul poate fi adaptat, deoarece scopul său nu este să dăuneze trupului, ci să-l disciplineze.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_6f1514ba0124c54f52ce8157b9af774c.jpg)
În tradiția ortodoxă, postul este adesea legat de pregătirea pentru Sfânta Împărtășanie. Credincioșii sunt îndemnați să postească și să se spovedească înainte de a primi Trupul și Sângele lui Hristos, ca semn de respect și curățire sufletească.
Postul ca drum spre Înviere
În final, postul este un exercițiu spiritual care ne amintește că adevărata hrană a sufletului vine din comuniunea cu Dumnezeu. El ne ajută să ne eliberăm de atașamentele lumești și să ne concentrăm asupra lucrurilor esențiale: iubirea, credința și nădejdea în Hristos.
Astfel, postul nu este o simplă interdicție alimentară, ci o călătorie interioară spre lumină, spre renaștere spirituală și, în ultimă instanță, spre bucuria Învierii.
Cât durează Postul Paștelui
Înainte de Paște, creștinii țin Postul Mare, perioadă care face referire la postul de 40 de zile și 40 de nopți pe care Mântuitorul Iisus Hristos l-a ținut înainte de a începe Propovăduirea Evangheliei. Postul de 40 de zile aduce aminte și de postul lui Moise de pe Muntele Sinai, când acesta aștepta să primească cuvintele lui Dumnezeu, Decalogul, scris pe lespezile de piatră ale Tablelor Legii.
Marile posturi din calendarul ortodox
Zile de post și posturi în calendar ortodox 2025
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_c40b2b2848ca155b658226023f1fd567.jpg)
- Miercurile și vinerile de peste an, exceptându-le pe cele cu dezlegare, însemnate cu harți
- Ajunul Bobotezei (5 ianuarie)
- Postul Sfintelor Paști (3 martie – 19 aprilie)
- Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel (16 iunie – 28 iunie)
- Postul Adormirii Maicii Domnului (1 august – 14 august)
- Tăierea Capului Sfanțului Ioan Botezatorul (29 august)
- Înălțarea Sfintei Cruci (14 septembrie)
- Postul Nașterii Domnului (14 noiembrie – 24 decembrie)
Când este dezlegare la pește în Postul Paștelui 2025
Așa cum este tradiția creștină, Postul Paștelui începe a doua zi după Lăsata Secului, în 2025 această zi fiind luni, 3 martie. Postul Paștelui este cel mai aspru post din an și, spre deosebire de alte posturi, nu are multe zile cu dezlegare la pește, așa cum este, spre exemplu, în Postul Crăciunului.
În 2025, în Postul Paștelui există doar două zile cu dezlegare la pește, mai exact ziua de 25 martie, când este Buna Vestire sau Blagoveștenia și Duminica Floriilor, pe 13 aprilie.
Conform rânduielilor bisericești, dezlegarea la pește trebuie privită drept o răsplată de către credincioșii care postesc, dar și o modalitate prin care să fie sărbătorit Iisus Hristos. Zilele cu dezlegare la pește sunt stabilite de Tradiția Bisericii și nu sunt întâmplătoare. Ele sunt legate, de obicei, de sărbători mari.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_4124abc3b7990ca76c9c48d67a814c0d.jpg)
Rugăciune de Buna Vestire
„În numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, Amin. Slavă Ție, Dumnezeul nostru, Slavă Ție! Slavă Ție, Dumnezeul nostru, Slavă Ție! Slavă Ție, Dumnezeul nostru, Slavă Ție!
Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindenea ești și toate le împlinești, Vistierul bunătăților și dătătorule de viață, vino și Te sălășluiește întru noi, și ne curățește pe noi de toată întinăciunea și mântuiește, Bunule, sufletele noastre.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi! Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi! Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi!
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin. Preasfânta Treime, miluiește-ne pe noi. Doamne, curățește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vindecă neputințele noastre, pentru Numele Tău.
Doamne miluiește, Doamne miluiește, Doamne miluiește. Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin”.
Tradiții creștine în postul Paștelui
Timp de 40 de zile, cât va ţine Postul Paştelui sau Postul Mare, nu se mănâncă de dulce, iar trupul se purifică odată cu sufletul, prin rugăciune şi gânduri bune. Aşadar, în aceste săptămâni, nu se consumă carne, ouă, lapte sau brânzeturi.
De asemenea, potrivit orândurilor bisericești, este interzis fumatul şi alcoolul. În postul Paștelui se fac şi rugăciuni pentru ocrotirea şi binele casei şi pentru sănătatea trupească şi sufletească a celor care locuiesc în ea. După perioada de post, creștinii merg la biserică, unde se spovedesc și se împărtășesc.
În postul Paștelui se fac şi rugăciuni pentru ocrotirea şi binele casei şi pentru sănătatea trupească şi sufletească a celor care locuiesc în ea. După perioada de post, creștinii merg la biserică, unde se spovedesc și se împărtășesc.
Nu se fac nunți
Motivul pentru care nu se fac nunți în post este faptul că imediat după slujba Tainei Nunții sunt organizate petreceri cu multă mâncare și băutură, dar și cu o atmosferă ce este în contradicție cu atmosfera ce caracterizează perioada postului. Biserica nu permite săvârșirea cununiilor religioase în zilele de post tocmai pentru ca bucuria nunții să nu fie umbrită de restricțiile postului.
Rugăciuni pentru postul Paștelui
Rugăciunea Sfântului Efrem Sirul este considerată o rugăciune puternică și este specifică pentru postul Paștelui.
„Doamne și Stăpânul vieții mele, duhul trândăviei, al grijii de multe, al iubirii de stăpânire și al grăirii în deșert nu mi-l da mie. Iar duhul curăției, al gândului smerit, al răbdării și al dragostei dăruiește-l mie, robului Tău. Așa Doamne, Împărate, dăruiește-mi că să-mi văd greșelile mele și să nu osândesc pe fratele meu. Că binecuvântat ești Tu în vecii vecilor. Amin”.
Pe lângă rugăciunea specifică Postului Paștelui, este bine să rostim și rugăciunea care se spune în toate zilele de post din an:
„Dumnezeul nostru, nădejdea tuturor marginilor pământului și a celor ce sunt pe mare departe, Cel ce mai înainte ai întocmit, prin Legea Ta cea Veche și Nouă, aceste zile de post, la care ne-ai învrednicit să ajungem acum, pe Tine Te lăudăm și Ție ne rugăm: întărește-ne cu puterea Ta, ca să ne nevoim întru ele cu sârguință, spre mărirea numelui Tău celui sfânt și spre iertarea păcatelor noastre, spre omorârea patimilor și biruință asupra păcatului; ca împreună cu Tine răstignindu-ne și îngropându-ne, să ne ridicăm din faptele cele moarte și să petrecem cu bună plăcere înaintea Ta întru toate zilele vieții noastre.
Că Ție se cuvine a ne milui și a ne mântui pe noi, Hristoase, Dumnezeule, și Ție slavă înălțăm, împreună și Celui fără de început al Tău Părinte, și Preasfântului și bunului și de viață făcătorului Tău Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin”.
Sursă foto – Shutterstock.com
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_d985a3d6794e4a3ce8f1da01ff7560f6.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_f1151644557da39f84fae40212b79fd1.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_225eb59a6fa1a0b7d6084495540247fa.png)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_0186c838f1c67770f7670ca270f5ffa5.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_a20695f99c835f03267ac550f950ddd3.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_9262cb220da9665332a12b7a96868828.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_3d86ddd44adb0c87e0b68f299fae3507.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_5f189f5cccbce731d19fbad6e8566289.jpg)