Cum este corect: „majoritatea este” sau „majoritatea sunt”

Comunicarea la nivel individual

Scrisul este una dintre cele mai importante forme de comunicare, indiferent de limba vorbită. De aceea, fie că este vorba despre exprimarea unei opinii, susținerea unui punct de vedere sau redactarea unei solicitări, modul în care formulăm un mesaj va influența imaginea pe care ceilalți și-o formează despre noi. Într-o lume în care multe interacțiuni, mai ales cele profesionale, au loc mai întâi în scris, prin e-mailuri, mesaje text sau documente digitale, calitatea limbajului scris devine un semn distinctiv al profesionalismului și al respectului față de interlocutor, așa cum subliniază și specialiștii de la UAGC.edu.

Un mesaj bine redactat inspiră încredere, în timp ce unul plin de greșeli sau cu o exprimare greoaie va sugera o lipsă de profesionalism din partea celui care l-a redactat, dar și o lipsă de atenție la detalii, mai ales în contexte formale. Astfel, redactarea corectă nu este doar o chestiune de stil, ci un element esențial în comunicarea modernă.

Importanța comunicării în echipă

Comunicarea eficientă nu este importantă doar la nivel individual, ci este o resursă importantă pentru orice echipă sau colectiv. Atunci când informațiile sunt transmise clar și fără neclarități, colaborarea este mai fluidă, relațiile dintre colegi devin mai solide, iar conflictele sunt prevenite. Exersarea constantă a exprimării și înțelegerea modului în care mesajele noastre pot fi percepute de ceilalți contribuie decisiv la dezvoltarea abilităților de comunicare.

Liderii care reușesc să mențină un dialog activ cu echipa și cu clienții creează un climat de încredere, de deschidere și de mulțumire. Mai mult decât atât, potrivit Indeed UK, comunicarea transparentă este esențială în rezolvarea conflictelor și în stimularea motivației angajaților, mai ales atunci când aceștia înțeleg cu claritate scopul activităților lor. În plus, un lider autentic îmbină exprimarea clară cu inteligența emoțională, empatia, gândirea logică și un limbaj verbal și nonverbal adecvat. Nu în ultimul rând, o comunicare eficientă poate contribui la creșterea productivității în muncă, dar și la o motivație mai mare a angajaților atunci când aceștia înțeleg contextul și obiectivele companiei lor, dar mai ales beneficiile muncii pe care o depun.

De ce apar greșelile de ortografie

Ortografia este ansamblul normelor ce reglementează scrierea corectă a cuvintelor. Respectarea regulilor de bază ale ortografiei în limba română reprezintă o provocare nu doar pentru elevi, ci și pentru mulți adulți, inclusiv pentru vorbitorii nativi. Una dintre cauzele principale este lipsa exercițiului constant. Cunoașterea superficială a regulilor gramaticale, fie că vorbim despre punctuație, acorduri gramaticale sau folosirea corectă a cratimei, conduce inevitabil la greșeli care afectează calitatea exprimării în scris. În plus, discrepanțele care există între forma scrisă și pronunția anumitor cuvinte generează anumite confuzii, iar simpla revizuire a unui text nu este întotdeauna suficientă.

Lipsa unor cunoștințe solide în domeniul ortografiei poate eroda încrederea în sine și, de asemenea, poate să afecteze performanțele academice sau cele profesionale. Astfel, o greșeală, aparent banală, care apare în propriul CV poate anula șansa de a fi invitat la un interviu de angajare. În același timp, nu trebuie ignorat nici faptul că abilitățile de scriere și cele de citit sunt strâns legate, astfel că dezvoltarea uneia le susține pe amândouă.

Beneficiile unei scrieri corecte

Sunt multe situațiile în care o persoană citește fluent, dar face frecvent greșeli de scriere. De cele mai multe ori, acest fenomen este cauzat de lipsa unei instruiri riguroase în materie de ortografie. În alte cazuri, accentul este pus pe exprimarea creativă, acea formă de exprimare artistică prin care se construiesc lumi, personaje și povești, care a lăsat în plan secund aspectele tehnice, cum ar fi respectarea regulilor de scriere. Experții de la Scholar Within spun că în procesul de scriere corectă sunt implicate simultan două sisteme cognitive: cel vizual și cel auditiv.

Orice disfuncție în aceste mecanisme poate duce la dificultăți, însă vestea bună este că ele pot fi antrenate și îmbunătățite. Limba română este bogată în cuvinte similare ca formă, dar cu sensuri diferite, ceea ce poate cauza dificultăți chiar și celor care stăpânesc limba. De aceea, specialiștii în lingvistică recomandă utilizarea constantă a dicționarelor, a manualelor de gramatică, precum și participarea la cursuri de formare pentru consolidarea cunoștințelor și, implicit, pentru reducerea riscului de erori, indiferent de domeniul în care activăm.

Cauza scrierii greșite a celor mai simple cuvinte

În mod paradoxal, în timp ce cuvinte complexe din vocabularul limbii române, așa cum este cazul cuvintelor encefalomielopoliradiculonevrită sau gastropiloroduodenojejunostomie, pot fi dificil de scris – ceea ce este de înțeles – multe greșeli apar în cazul cuvintelor mai simple, a celor uzuale. Această tendință este adesea amplificată de utilizarea intensă a tehnologiei. Deși ar trebui să ne ajute, tastaturile digitale și funcțiile de autocorect tind să „încurajeze” un stil de scriere superficial și neglijent. În acest fel, graba zilnică și în contextul unei comunicări rapide, atenția la detalii scade.

Astfel, erorile de tastare, omiterea verificării textelor și necunoașterea unor reguli de bază de ortografie conduc de cele mai multe ori la formulări greșite. Fie că este vorba despre un mesaj informal, un e-mail profesional ori despre un text publicat în mediul online, revizuirea atentă a conținutului este esențială. În plus, o exprimare corectă și o structurare inspirată a textului nu doar că evită confuziile, dar contribuie la consolidarea unei imagini de încredere, atât în plan personal, cât și profesional.

Acordul predicatului cu subiectul: regulă de bază și excepții

În limba română, regula de bază în ceea ce privește acordul predicatului cu subiectul este simplă, și anume acordul se face în persoană și număr. Astfel, spunem:

Eu citesc o carte (persoana I, singular)

Ea vorbește la telefon (persoana a III-a, singular)

Noi plecăm la munte (persoana I, plural)

Ana și Mihai se plimbă (persoana a III-a, plural).

Totuși, pe lângă această regulă generală, în limba română mai există două tipuri de acord mai puțin evidente: acordul prin atracție și acordul după înțeles, potrivit Limbaromână.net. Acestea apar în contexte mai speciale, în care sensul sau structura frazei influențează forma corectă a predicatului.

Acordul prin atracție. Acest tip de acord are loc atunci când predicatul nu se acordă cu subiectul gramatical, ci cu un alt cuvânt din propoziție, care de obicei este un termen aflat mai aproape de predicat sau care are o importanță semantică mai mare. Deși nu este întotdeauna „perfect” din punct de vedere gramatical, acordul prin atracție este acceptat în limbajul literar și familiar tocmai pentru că sună natural.

Exemple:

Era odată un moș și o babă care trăiau într-o colibă.

Deși subiectul este „un moș și o babă” (plural), verbul este la singular („era”), deoarece acordul se face cu primul element (moș), iar propoziția are o structură narativă tradițională.

Pe luciul gheții se reflectă lumina lunii și strălucirea stelelor.

Deși sunt două subiecte (lumina și strălucirea), verbul rămâne la singular („se reflecta”) pentru că atracția se face cu primul termen și pentru că întreaga expresie este percepută ca un tot.

Acordul după înțeles (sau logic)

Acordul după înțeles apare atunci când subiectul, deși are formă de singular, are un înțeles colectiv, adică face referire la un grup de persoane sau obiecte. În acest caz, predicatul poate apărea la plural, în funcție de contextul semantic.

Exemple:

O grămadă de oameni au întârziat.

Deși „o grămadă” este la singular, verbul „au întârziat” este la plural, pentru că face referire la „oameni”, adică un grup.

Un grup de turiști au ajuns în gară.

Acordul se face cu „turiști”, nu cu „grup”.

Un lot de produse au fost returnate.

În acest caz se preferă acordul cu „produse” (plural), nu cu „lot” (singular).

Cum este corect: „majoritatea este” sau „majoritatea sunt”

Un caz aparte este cel al substantivului colectiv. Dacă acesta nu este urmat de un atribut care să indice elementele componente, predicatul poate rămâne la singular

Exemple:

Majoritatea a votat pentru.

Majoritatea a ajuns.

„Majoritatea” este un exemplu tipic de substantiv cu formă de singular, dar sens colectiv. Acordul predicatului se face în funcție de prezența sau absența unui atribut:

Când subiectul este urmat de un atribut, acordul se face la plural.

Exemple:

Majoritatea elevilor au plecat.

Majoritatea invitaților au sosit deja.

Când subiectul nu are atribut, acordul se face la singular.

Majoritatea a decis să continue proiectul.

Majoritatea a hotărât ce este de făcut.

Discuțiile legate de utilizarea formelor „majoritatea este” și „majoritatea sunt” ilustrează excepțiile în materie de acord între subiect și predicat în limba română. Astfel, forma „majoritatea este” trebuie folosită atunci când „majoritatea” are sensul de entitate colectivă, iar forma „majoritatea sunt” va fi utilizată când se dorește să se pune accentul pe membrii acelui grup. Alegerea celei mai potrivite forme depinde de perspectiva și de intenția comunicativă din enunț, se precizează pe Deștepți.ro. Practic, ambele variante pot fi corecte, în funcție de context. Iată câteva exemple explicate:

Majoritatea este de acord să amânăm plecarea.

În această sistuație, „majoritatea” este privită ca un tot unitar.

Majoritatea elevilor sunt de acord cu acest regulament

Aici, accentul cade pe persoanele din grup.

Foto: Shutterstock.com

Vezi și cum se scrie corect frumoaso sau frumoas-o

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE