Descărcările electrice sunt fenomene naturale pe cât de spectaculoase, pe atât de periculoase și reprezintă un mare risc pentru cei care aleg să facă drumeții montane pe timpul verii. Cele mai recente date statistice arată că, în fiecare an, acestea provoacă un număr semnificativ de decese și de accidente grave în întreaga lume.
Cuprins:
Mai exact, peste 24.000 de oameni mor în medie din cauza fulgerelor, iar alte 240.000 sunt rănite. De aceea este esențial să știm cum să ne protejăm împotriva fulgerelor, care sunt cele mai periculoase situații legate de aceste forțe ale naturii incontrolabile și, totodată, ce trebuie să facem în caz de furtună pentru a minimiza riscurile. Cunoașterea măsurilor de protecție și comportamentul corespunzător în caz de furtună cu fulgere poate să facă diferența între viață și moarte.
Un fulger este o descărcare electrică bruscă și foarte puternică, ce apare între două regiuni cu sarcini electrice opuse. Este cauzat de dezechilibre între norii de furtună și pământ ori în interiorul norilor cumulonimbus, care se dezvoltă pe verticală și pot ajunge la altitudini foarte mari.
De altfel, cele mai multe fulgere au loc în nori. Acest fenomen se produce atunci când tensiunea electrică dintre cele două regiuni devine suficient de mare pentru a învinge rezistența aerului, creând în acest fel un canal prin care sarcina electrică se poate mișca rapid, generând fulgerul propriu-zis, explică specialiștii de la National Geographic.
Deși periculoase, fulgerele joacă un rol important în echilibrul ecologic al planetei. Unul dintre cele mai importante efecte ale fulgerelor este acela că ele contribuie la fixarea azotului în sol. De asemenea, fulgerele ajută la menținerea unui echilibru electric al atmosferei prin descărcarea surplusului de electricitate din nori, prevenind în acest fel acumularea periculoasă de sarcini electrice.
Fulgerul este extrem de fierbinte, astfel că poate încălzi aerul din jurul său la temperaturi de până la cinci ori mai mari decât suprafața Soarelui. Această căldură face ca aerul din jur să se extindă rapid și să vibreze, ceea ce creează tunetul pe care îl auzim la scurt timp după ce vedem un fulger. În timpul unei furtuni, în interiorul norilor, mișcările ascendente și descendente ale aerului creează un proces de separare a sarcinilor electrice.
Particulele de gheață și cristalele mici de apă care se ciocnesc în interiorul norilor devin încărcate electric, separându-se sarcinile pozitive de cele negative. Astfel, partea superioară a norului devine încărcată pozitiv, iar partea inferioară se încarcă negativ. Când diferența de potențial electric dintre aceste zone sau între nor și pământ devine prea mare, aerul dintre ele nu mai poate acționa ca un izolator, și se produce descărcarea electrică sub forma unui fulger.
Fulgerele se pot manifesta sub mai multe forme, fiecare dintre acestea având caracteristici distincte. Cele mai întâlnite fulgere sunt cele de tip „nor-pământ” („cloud-to-ground”). De asemenea, acestea sunt și cele mai periculoase deoarece descărcarea electrică are loc între un nor și pământ.
Aproximativ de 100 de astfel de fulgere lovesc Pământul în fiecare secundă, motiv pentru care pot provoca daune semnificative, lovind obiecte și structuri situate la sol. Un fulger de tip „nor-pământ” începe atunci când o serie de sarcini negative în formă de trepte curge în jos de la baza unui nor de furtună spre Pământ, de-a lungul unui canal cu o viteză de aproximativ 300.000 km/h.
Fiecare dintre aceste segmente are o lungime de aproximativ 46 de metri. Există, de asemenea, „fulgerele între nori” („intra-cloud”), care sunt cele mai frecvente și apar atunci când descărcarea electrică se produce între două regiuni ale aceluiași nor sau între nori diferiți.
Fulgerele de tip „intra-cloud” sunt adesea observate ca un licăr luminos în interiorul norilor. Apoi avem așa-numitele „fulgere globulare”, un fenomen rar și mai puțin înțeles. Potrivit Howstuffworks.com, aceste fulgere apar sub forma unor sfere luminoase, durează câteva secunde și se deplasează lent prin aer. Observat de martori în diferite regiuni ale lumii, acest tip de fulger are un mecanism care rămâne un mister pentru oamenii știință.
Fulgerul de tip „foarte lung” sau „mega-flash” sunt, așa cum sugerează și denumirea, neobișnuit de lungi și se pot întinde pe distanțe de zeci și chiar sute de kilometri. Acestea pot conecta nori aflați la mari depărtări unul de altul sau pot traversa porțiuni mari ale cerului. În sfârșit, termenul de „fulger în foaie” descrie un fulger îndepărtat, care luminează o întreagă bază de nori.
Locurile expuse la fulgere sunt în general cele aflate la înălțime sau în câmp deschis. Printre acestea se numără vârfurile de munte, dealurile, câmpiile deschise, dar și locurile izolate cum ar fi plajele sau terenurile de sport.
De asemenea, structurile înalte precum copacii, turnurile, stâlpii de electricitate și chiar clădirile pot atrage fulgerele. În schimb, pădurile dense și zonele acoperite cu vegetație pot să ofere o oarecare protecție, însă nu sunt pe deplin sigure deoarece fulgerele pot lovi copacii și pot provoca incendii sau șocuri electrice prin pământ. În același timp, este important de știut că regiunile cu cele mai multe fulgere sunt situate între Ecuator și paralelele 38 de nord și de sud.
Frecvența fulgerelor în aceste regiuni ale globului a fost înregistrată pe o perioadă de 17 ani în timpul Misiunii de Măsurare a Precipitațiilor Tropicale (TRMM). Aceste date au fost folosite pentru a crea climatologii complete ale fulgerului, ca parte a diferitelor studii științifice, potrivit Meteo Swiss. Fulgerele apar cel mai frecvent la latitudinile tropicale și subtropicale și sunt mai des întâlnite pe uscat decât pe mări sau oceane.
Pe timpul verii, masele de pământ se încălzesc mai mult decât mările și oceanele, ceea ce înseamnă că procesele de condensare a vaporilor de apă și de formare a norilor ca urmare a ascensiunii aerului care se pot dezvolta în timpul furtunilor sunt mult mai pronunțate în acele regiuni. În plus, fulgerele sunt mult mai frecvente în emisfera nordică decât în emisfera sudică deoarece suprafața continentelor din emisfera de nord este mai mare decât cea din emisfera de sud.
Fulgerele pot lovi în mai multe moduri, iar fiecare tip de fulger are potențialul de a provoca răni grave sau chiar de a ucide. Cele mai periculoase lovituri de fulger sunt cele directe, care apar atunci când o persoană este lovită în plin de fulger, devenind o parte a canalului principal de descărcare a fulgerului, relatează site-ul oficial al National Weather Service.
Loviturile directe apar la victimele care se află în zone deschise și pot cauza arsuri severe, stop cardiac sau leziuni ale sistemului nervos central. O altă lovitură foarte periculoasă este reprezentată de fulgerul lateral, care apare atunci când fulgerul lovește un obiect înalt, iar sarcina electrică este transferată lateral către o persoană aflată în apropiere, cum ar fi cazul oamenilor adăpostiți sub un copac.
De asemenea, mai există o situație riscantă când fulgerul lovește pământul foarte aproape de o persoană, iar curentul electric se propagă prin pământ. De obicei, fulgerul intră în corp în punctul de contact cel mai apropiat de fulger, trece prin sistemul cardiovascular și/sau cel nervos și iese din corp prin punctul de contact cel mai îndepărtat de fulger. Acest tip de lovitură de fulger, cunoscut sub numele de „curent de sol”, poate fi extrem de periculos pentru grupurile de oameni deoarece poate afecta mai multe persoane în același timp.
În caz de furtună cu fulgere este important să iei măsuri rapide pentru a te proteja. Specialiștii de la Serviciul de Salvamont România oferă o serie de sfaturi despre cum ne putem proteja de pericolul reprezentat de fulgere, după cum urmează:
Indiferent de traseul planificat este esențial să consulți prognoza meteo înainte de a pleca și să eviți deplasările dacă sunt prognozate furtuni puternice însoțite de descărcări electrice. Prognozele meteo sunt acum tot mai precise, iar azi există numeroase aplicații mobile care îți pot oferi informații utile în timp real despre starea vremii și evoluția acesteia.
Furtunile sunt anunțate, de obicei, de formarea norilor cumulonimbus, care se disting prin înălțimea lor mare și marginile bine definite. Dacă simți că ți se electrizează părul și pielea începe să te furnice, asta înseamnă că te afli într-o zonă puternic încărcată electric și că ești în pericol. Dacă ești la munte, evită retragerea de pe creste pe văi sau în canioane necunoscute. Poți ajunge într-o zonă periculoasă unde riști să te blochezi sau să fii surprins de furtună.
În același timp, dacă nu mai ai timp să cobori într-o zonă mai sigură și fulgerele sunt deja prezente trebuie să urmezi alte recomandări specifice, și anume:
Înainte de toate, trebuie să știi că o persoană lovită de fulger nu păstrează sarcina electrică. În primul rând, dacă ai fost martor la un astfel de incident, trebuie să evaluezi condițiile și să anunți de îndată echipele Salvamont și să apelezi numărul unic de urgență 112.
Apoi, dacă te poți apropia în siguranță, verifică funcțiile vitale și aplică imediat manevrele de resuscitare dacă situația o cere. Poți utiliza un defibrilator extern automat, dacă există unul la îndemână. Așează victima cu capul puțin mai jos decât trunchiul și picioarele și nu îndepărta hainele arse decât dacă este necesar.
De asemenea, în cazul în care perimetrul unde s-a produs incidentul este expus, este recomandat să muți persoana într-o zonă mai sigură deoarece fulgerul poate lovi de două ori în același loc. În acest fel, nu doar victima este ferită de alte expuneri, ci și persoanele care îi acordă primul ajutor, potrivit WebMD.
Foto: Shutterstock.com