Lăsata Secului pentru Postul Paștelui 2025 pe 2 martie – tradiții şi superstiții

Postul Paștelui 2025 este unul dintre cele două mari posturi ale acestui an, alături de Postul Crăciunului. Lăsata Secului pentru Postul Paștelui 2025 este pe 2 martie și această zi are o semnificație aparte, fiind încărcată de diverse obiceiuri și tradiții.

Ce semnificație are Postul Paștelui

Înainte de Paște, creștinii țin Postul Mare, perioadă care face referire la postul de 40 de zile și 40 de nopți pe care Mântuitorul Iisus Hristos l-a ținut înainte de a începe Propovăduirea Evangheliei. Postul de 40 de zile aduce aminte și de postul lui Moise de pe Muntele Sinai, când acesta aștepta să primească cuvintele lui Dumnezeu, Decalogul, scris pe lespezile de piatră ale Tablelor Legii.

Postul este un timp de transformare interioară, în care creștinii ortodocși se pregătesc pentru Înviere, atât fizic, cât și spiritual, prin rugăciune, pocăință și o viață de abstinență de la anumite mâncăruri, dar și de la anumite comportamente.

Prin post, rugăciune și fapte bune, creștinii își întăresc legătura cu Dumnezeu. Este un timp în care se pune accent pe creșterea spirituală și înțelegerea mai profundă a învățăturilor creștine.

Postul Paștelui este, de asemenea, un moment în care creștinii sunt încurajați să facă acte de caritate, să-i ajute pe cei săraci și nevoiași, să fie mai atenți la nevoile celor din jur și să-și exprime dragostea față de aproapele lor.

Postul este văzut ca un drum spiritual ce conduce la celebrarea Învierii Domnului. Fiecare zi de post este un pas spre înțelegerea și trăirea semnificației adânci a Paștelui, care marchează victoria asupra morții și păcatului prin învierea lui Hristos.

Lăsata Secului pentru Postul Paștelui 2025

Lăsata Secului pentru Postul Paștelui are două date distincte, deoarece postul începe treptat, conform rânduielilor bisericești.

Lăsata Secului de carne se sărbătorește cu o săptămână înainte de începutul efectiv al postului, marchează ultima zi în care se mai poate consuma carne și se ține în Duminica Înfricoșatei Judecăți. În 2025, aceasta a fost pe 23 februarie. După această zi, credincioșii mai pot consuma lactate, brânzeturi și ouă timp de o săptămână.

Lăsata Secului de brânză este ultima zi în care se mai pot consuma lactate, ouă și pește, iar de a doua zi începe postul propriu-zis. Aceasta mai poartă și numele de Duminica Izgonirii lui Adam din Rai și are o semnificație aparte, fiind și momentul în care creștinii își cer iertare unii altora pentru a intra în post împăcați și cu sufletul curat.

Astfel, Lăsata Secului pentru Postul Paștelui 2025 are loc, duminică, pe 2 martie.

Pilda lui Iisus spune că, în această zi dinaintea Postului Mare, trebuie să ne curățăm de păcate, să ne îndreptăm greșelile și mai ales să îi iertăm pe cei din jur. Este duminica iertării, iar sufletul nostru trebuie să intre în post mai ușor și mai curat. Trebuie să cerem iertare celor cărora le-am greșit și să-i iertăm pe cei care au greșit față de noi.

Semnificații și tradiții de Lăsata Secului

Lăsata Secului pentru Postul Paștelui este mai mult decât o simplă schimbare în alimentație. Este un moment de tranziție spirituală, în care creștinii se pregătesc pentru perioada de post prin rugăciune, iertare și reflecție. Cele două date – Lăsata Secului de carne și Lăsata Secului de brânză – marchează etapele renunțării la alimentele de dulce și au un rol important în ritmul vieții creștine.

Această zi rămâne o sărbătoare încărcată de tradiții frumoase, care îmbină aspectele religioase cu cele populare.

În multe zone rurale din țară, Lăsatul Secului de Paști este o sărbătoare extrem de importantă. Marchează momentul de cumpănă dintre noul an agrar și cel vechi.

O tradiție comună este ideea de masă festivă la care se adună toată familia și petrec această sărbătoare. De Lăsata Secului, gospodarii mănâncă sarmale, carne prăjită, beau țuică și vin.

Un obicei întâlnit în Ardeal spune că în ziua de dinaintea începerii Postului Paștelui, femeile trebuie să spele toate vasele în care au gătit mâncare de dulce, ca ele să poată fi folosite pentru mâncare de post.

În Bărăgan, un vechi obicei spune că de Lăsata Secului trebuie strânse toate oasele și resturile de mâncare într-o față de masă, iar a doua zi trebuie aruncate afară spre răsărit. Oamenii trebuie să rostească cuvintele „Păsările cerului! Eu vă dau vouă hrană din masa mea, cu care să fiţi îndestulate şi de la holdele mele oprite”. Se spune că practicând acest obicei, vrăbiile nu vor strica ogoarele.

În unele regiuni din România, în noaptea de Lăsata Secului, se obișnuia să se aprindă focuri mari în curți sau pe dealuri, iar oamenii se strângeau în jurul lor, cântând și povestind. Focul simbolizează purificarea și alungarea spiritelor rele.

Când începe Postul Paștelui 2025

Așa cum este tradiția creștină, Postul Paștelui începe a doua zi după Lăsata Secului, în 2025 această zi fiind luni, 3 martie. Postul Paștelui este cel mai aspru post din an și, spre deosebire de alte posturi, nu are multe zile cu dezlegare la pește, așa cum este, spre exemplu, în Postul Crăciunului.

Postul Paștelui 2025 se încheie pe 19 aprilie, iar sărbătoarea Învierii Domnului – Paștele 2025 – va fi celebrată de credincioșii ortodocși și catolici în aceeași zi, mai exact pe 20 aprilie.

Descoperă și – Calendar Ortodox 2025 – Sărbători religioase și zile de post din fiecare lună

Cum se ține corect postul, în funcție de vârstă

În vremuri mai îndepărtate, la fel ca și în zilele noastre, postul era practicat ca un act de pietate personală, fiind un act de voință și credință și respectat după posibilitățile fiecăruia. Totuși, conducerea Bisericii a formulat reguli și îndrumări, mai mult sau mai puțin precise și obligatorii pentru toți în aceasta pri­vință, reglementând timpul, durata și felul postirii. Potrivit Bisericii ortodoxe, respectarea postului este o datorie a oricărui bun credincios.

Hotărârile canonice privitoare la posturi nu au caracter de dogmă, adică nu trebuie privite ca niște reguli absolut neschimbabile și eterne, ci fac parte din nor­mele bisericești cu caracter moral-disciplinar, care au fost formulate de autoritatea bisericească.

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în ședința sa din 27 februarie 1956, a hotărât următoarele cu privire la respectarea posturilor în condițiile actuale:

• Copiii până la împlinirea vârstei de 7 ani să fie dezlegați de pra­vila postului, putând mânca tot timpul anului orice fel de alimente.
• Pentru copiii de la 7-12 ani și pentru credincioșii de orice vârstă, care sunt cuprinși de suferințe trupești, pravila postului să fie obligatorie numai în zilele următoare:
  a) Toate miercurile și vinerile de peste an, afară de acelea când este dezlegare la pește ;
  b) Prima și ultima săptămână din Sfântul și Marele Post al Paștilor și tot așa din postul Crăciunului ;
  c) De la 24 la 29 iunie, adică 5 zile din postul Sfinților Apostoli Pe­tru și Pavel;
  d) De la 1 la 15 august (adică cele două săptămâni din postul Ador­mirii Maicii Domnului);
  e) Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul, 29 august
  f) Înălțarea Sfintei Cruci, 14 septembrie
  g) Ajunul Crăciunului, 24 decembrie și ajunul Bobotezei, 5 ianuarie.
  Pentru celelalte zile și săptămâni din timpul marilor posturi bi­sericești, copiii de la 7-12 ani și credincioșii de orice vârstă care sunt suferinzi să fie dezlegați a mânca pește, ouă, lapte și brânză, arată crestinortodox.ro.

Rugăciune pentru Postul Paștelui

Rugăciunea Sfântului Efrem Sirul este considerată o rugăciune puternică și este specifică pentru postul Paștelui.

„Doamne și Stăpânul vieții mele, duhul trândăviei, al grijii de multe, al iubirii de stăpânire și al grăirii în deșert nu mi-l da mie. Iar duhul curăției, al gândului smerit, al răbdării și al dragostei dăruiește-l mie, robului Tău. Așa Doamne, Împărate, dăruiește-mi că să-mi văd greșelile mele și să nu osândesc pe fratele meu. Că binecuvântat ești Tu în vecii vecilor. Amin”.

Pe lângă rugăciunea specifică Postului Paștelui, putem să rostim și rugăciunea care se spune în toate zilele de post din an:

„Dumnezeul nostru, nădejdea tutu­­ror marginilor pământului și a celor ce sunt pe mare departe, Cel ce mai înainte ai întocmit, prin Legea Ta cea Veche și Nouă, aceste zile de post, la care ne-ai învrednicit să ajungem acum, pe Tine Te lăudăm și Ție ne rugăm: întărește-ne cu puterea Ta, ca să ne nevoim întru ele cu sârgu­ință, spre mărirea numelui Tău celui sfânt și spre iertarea păca­telor noas­tre, spre omorârea patimilor și biru­­ință asupra păcatului; ca împreună cu Tine răstignindu-ne și îngro­pân­du-ne, să ne ridicăm din faptele cele moarte și să petrecem cu bună­ plă­cere înaintea Ta întru toate zilele vieții noastre.

Că Ție se cuvine a ne milui și a ne mântui pe noi, Hris­toase, Dum­­­ne­­zeule, și Ție slavă înălțăm, împreună și Celui fără de început al Tău Părinte, și Preasfântului și bu­nului și de viață făcătorului Tău Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin”.

Sursă foto – Shutterstock.com

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE