Lumea devine mai tăcută: 120.000 de cuvinte pierdute anual
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Oamenii vorbesc tot mai puțin de la an la an, iar efectele ar putea fi mai profunde decât par la prima vedere. Un studiu realizat de cercetători de la University of Missouri-Kansas City și University of Arizona arată că, din 2005, o persoană obișnuită rostește zilnic cu aproximativ 338 de cuvinte mai puțin, potrivit BBC Science Focus.
Cuprins:
Scădere semnificativă a conversațiilor
Pe parcursul unui an, această scădere se traduce prin aproximativ 120.000 de cuvinte pierdute de fiecare persoană, adică mii de interacțiuni umane care nu mai au loc.
„Micile schimbări în comportamentul zilnic se acumulează în timp”, a declarat prima autoare a studiului, Valeria Pfeifer, profesor asistent de lingvistică și psihologie.
„O scădere treptată a conversațiilor vorbite s-ar putea să nu fie evidentă de la o zi la alta, dar, de-a lungul multor ani, ar putea schimba modul în care oamenii interacționează unii cu alții”.
Potrivit cercetării, între 2005 și 2019, numărul total de cuvinte rostite a scăzut cu 28%. Analiza s-a bazat pe date din 22 de studii desfășurate în SUA, Europa și Australia, care au inclus peste 2.000 de participanți cu vârste între 10 și 94 de ani.
Coordonatorii studiului, printre care și psihologul Matthias Mehl, au folosit înregistrări audio din viața de zi cu zi pentru a înțelege cât de mult vorbesc oamenii în mod real.
Mai puține cuvinte, mai puțină conexiune
Specialiștii avertizează că reducerea conversațiilor ar putea afecta relațiile și starea emoțională.
„A vorbi mai puțin înseamnă a petrece mai puțin timp conectându-te cu ceilalți”, a spus Pfeifer.
„Dacă oamenii au mai puține conversații, este posibil să piardă atât beneficiile emoționale imediate ale interacțiunii sociale, cât și beneficiile pe termen lung ale menținerii unor relații puternice.”
Chiar și interacțiunile scurte, cu un barista sau un vânzător, pot contribui la menținerea nivelului zilnic de comunicare, spun cercetătorii.
Tehnologia, posibilă cauză
Deși studiul nu stabilește o cauză clară, perioada analizată coincide cu explozia comunicării digitale: mesaje text, e-mailuri și rețele sociale.
„Dacă conversațiile dactilografiate oferă aceleași beneficii sociale ca și conversațiile orale este încă o întrebare deschisă și una pe care cercetările viitoare trebuie să o abordeze”, a explicat Pfeifer.
Declinul este mai accentuat în rândul tinerilor sub 25 de ani, adică a celor care aparțin de generația Z, categorie care folosește cel mai intens tehnologia.
Un impact încă necunoscut
Cercetătorii subliniază că nu se cunosc încă toate efectele trecerii de la comunicarea verbală la cea digitală, mai ales în ceea ce privește emoțiile și relațiile umane.
„Oamenii s-au bazat pe limbajul vorbit timp de peste 200.000 de ani și încă nu știm dacă o trecere către o comunicare mai digitală vine cu costuri sociale. Constatările noastre evidențiază necesitatea unei mai bune înțelegeri a modului în care comunicarea orală și cea scrisă afectează singurătatea, sănătatea și bunăstarea”, a concluzionat Valeria Pfeifer, profesor asistent de lingvistică și psihologie.
Tehnologia îi face pe oameni să renunțe și la scrisul de mână. Un studiu recent al Universității Norvegiene din Stavanger dezvăluie o problemă alarmantă a generației Z: pierde o abilitate pe care oamenii o au de 5.500 de ani. Concret, 40% dintre elevi și-au pierdut capacitatea de a scrie de mână.
