Mamele surogat, cazuri celebre

Mulţi părinţi preferă ca bebeluşii lor să crească în pântecul unei femei din familie, o mamă, o soră sau o cumnată. Astfel, nici mama surogat nu este nevoită să se despartă pentru totdeauna de copil, şi nici părinţii biologici nu-şi fac griji că vor rămâne fără el.

Totuşi, cele mai multe mame surogat sunt străine de familia care le va creşte copilul şi trebuie să se despartă de el imediat după naştere. Cum reuşesc să facă asta nu ştiu decât ele. Cert este că s-a întâmplat ca o mamă surogat să refuze despărţirea de copil, iar de aici până la izbucnirea unui adevărat scandal a fost doar un pas.
Baby M, mama surogat s-a judecat cu tatăl
Cazul Melissei, numită de presa Baby M, a fost faimos în America anilor ’80 din cauza luptei pentru custodie dintre mama surogat şi tatăl biologic. Familia Stern a găsit-o pe Mary Beth Whitehead printr-un anunţ în ziar, iar ea a acceptat să fie inseminată cu sperma bărbatului şi a semnat un contract prin care se obliga să renunţe la copil, care era şi al ei din punct de vedere biologic. Dar la 24 de ore după naştere, Mary Beth a apărut la uşa cuplului Stern, cerând înapoi fetiţa şi ameninţând că se va sinucide dacă nu o primeşte.
A urmat un proces lung şi controversat, la sfârşitul căruia damilia Stern a primit custodia fetiţei, însă Mary Beth Whitehead a rămas mama ei din punct de vedere legal şi a primit dreptul de a o vizita. Când a împlinit 18 ani, Melissa a cerut în instanţă ca mama ei biologică să nu mai aibă niciun drept asupra ei. La facultate, a studiat propriul său caz în cadrul unui curs de bioetică.
Mary Beth Whitehead a scris o carte despre experienţa ei ca mamă surogat, iar filmul „Baby M”, făcut dupa această carte, a primit un premiu Emmy în 1988.
Ce spune lega despre mamele surogat
Pentru ca acest caz să nu se repete, unele ţări au adoptat legi clare privind statutul mamelor surogat. În Canada, Australia, Belgia sau Ungaria folosirea mamei surogat este legală atâta timp cât serviciile ei nu sunt plătite. În India şi în unele state ale SUA este permisă şi răsplătirea mamei surogat cu sume de bani, pe când în Italia şi Franta legea pedepseşte mamele surogat, fie că primesc bani sau nu.
În România nu există legi cu privire la mamele surogat, deci această practică nu este nici legală, nici ilegală. Însă cuplurile care aplează la o mamă surogat sunt nevoite să înfrunte birocraţia tipic românească şi să treacă prin multe emoţii. Mama purtătoare are drepturi asupra copilului, chiar dacă nu este al ei din punct de vedere biologic.
Astfel, mama surogat este trecută pe certificatul de naştere al nou-născutului, împreună cu tatăl biologic, apoi renunţă la el, adica din punct de vedere legal îşi părăseşte copilul şi este decăzută din drepturile părinteşti. După aceea începe procedura prin care mama biologică adoptă copilul făcut de soţul ei cu altă femeie. Nu se ştie ce se întâmplă dacă mama surogat refuză să mai renunţe la copil după naştere sau dacă părinţii se răzgândesc şi nu mai vor copilul născut de purtătoare.
Vezi pe unica.ro care sunt vedetele ce au apelat la mame surogat
Citeşte şi: O femeie de 61 de ani şi-a născut propriul nepot

Urmărește-ne pe Google News