Țara europeană care construiește un întreg oraș cu peste un miliard de dolari, cu clădiri făcute numai din lemn

Un oraș de lemn pentru un trai mai bun

În cartierul Sickla, cunoscut în trecut pentru fabricarea motoarelor diesel, ia naștere Stockholm Wood City, un proiect de 250.000 de metri pătrați cu locuințe, birouri, școli și magazine. Toate vor fi construite din lemn laminat încrucișat, un material mai prietenos cu mediul decât betonul sau oțelul.

„Suntem într-un domeniu în care chiar putem face o schimbare”, spune Håkan Hyllengren, director de dezvoltare la Atrium Ljungberg, dezvoltatorul proiectului. Scopul companiei este să reducă aproape la zero emisiile de carbon provenite din construcții până în 2030.

Lemnul, o soluție pentru viitor

Cross-laminated timber (CLT), cunoscut și ca lemn stratificat încrucișat, este un material inovator care oferă rezistență structurală comparabilă cu betonul, dar cu o amprentă de carbon mult mai mică.

Un studiu realizat în 2024 de USDA Forest Service arată că emisiile generate de clădirile din lemn pot fi cu 81% mai mici față de cele din beton și cu 76% mai reduse decât cele din oțel. Asta face ca lemnul să devină un aliat important în lupta cu schimbările climatice.

Suedia are și de unde: aproape 70% din teritoriul țării este acoperit de păduri. „Avem o conexiune culturală profundă cu pădurea”, explică Oskar Norelius, arhitectul-șef al proiectului, care a realizat anterior și celebrul Sara Kulturhus – o clădire de 20 de etaje complet din lemn.

Oamenii se simt mai bine între coloane de lemn

Norelius povestește că vizitatorii de la Sara Kulturhus au fost surprinși îmbrățișând coloanele din lemn. Acest „contact emoțional” cu materialul ar putea contribui la succesul noii zone rezidențiale.

Atrijum Ljungberg, vizionar u švedskim nekretninama, gradi najveći drveni grad na svetu u Stokholmu, demonstrirajući posvećenost održivom urbanom razvoju i inovativnim ekološkim praksama.
Ovaj impresivan projekat, poznat kao Stockholm Wood City, pokriva ogromnu površinu od… pic.twitter.com/6Tel8KQtca
— The Martian (@SeeOutThere) June 25, 2023
 

Proiectul prevede chiar expunerea conductelor și a infrastructurii tehnice, pentru ca structura din lemn să rămână vizibilă și accesibilă.

Beneficiile lemnului pentru sănătatea mentală și performanță

Mai multe studii universitare subliniază efectele pozitive ale suprafețelor de lemn asupra sănătății. Printre acestea, un experiment realizat la University of British Columbia arată că prezența lemnului în interior scade semnificativ nivelul de stres, efect similar unei ieșiri în natură.

De asemenea, o analiză de la Aalto University concluzionează că lemnul stabilizează umiditatea aerului, induce stări emoționale pozitive și poate inhiba dezvoltarea unor bacterii, cu riscuri minore legate de compușii organici volatili.

Mai multe studii arată că expunerea la pereți și coloane din lemn reduce ritmul cardiac și tensiunea arterială, ceea ce îi determină pe arhitecți să includă cât mai multe elemente vizibile din acest material.

Se construiește mai scump, dar și mai rapid

Chiar dacă podelele din lemn sunt cu 20% mai scumpe decât cele din beton, timpul de execuție este semnificativ mai mic, iar apartamentele pot fi închiriate mai repede.

„Credem că ce construim va fi atractiv și vom obține venituri mai mari din chirii”, afirmă Hyllengren.

Prima etapă a proiectului, 80 de apartamente, va fi gata până la finalul lui 2025. Alte 2.000 de locuințe sunt programate pentru 2027. Zona va beneficia de conexiuni bune la rețeaua de transport, iar metroul din Stockholm va fi extins pentru a deservi Sickla.

Orașul din Stockholm nu e o excepție

Mjøstårnet, din Norvegia, are 18 etaje, 85 de metri înălțime, și a fost inaugurat în anul 2019 la Brumunddal. La acel moment era cea mai înaltă clădire de lemn din lume, cu hotel, birouri și apartamente, toate într-o structură de glulam și CLT.

HoHo Vienna, din Austria, este un turn de 84 de metri și 24 de etaje ridicat în cartierul Aspern. Proiectul-far al „locuirii sustenabile” a fost construit din peste 14 000 de metri pătrați de CLT și grinzi lamelare.

Brock Commons Tallwood House, din Vancouver (Canada), este o reședință studențească de 18 etaje și aproximativ 53 de metri, care, finalizată în 2017, a fost primul zgârie-nori hibrid din masă lemnoasă prefabricată, montat cu patru luni mai rapid decât o clădire convențională de aceeași dimensiune.

Proiectul din Suedia este un exemplu despre cum orașele viitorului pot fi construite cu grijă față de natură și cu multe beneficii pentru fiecare dintre noi.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE