Mergi direct la conținut »
(P) APMGR şi PRIMER acuză autorităţile că ignoră dispariţia medicamentelor ieftine şi contribuie la distrugerea industriei locale producătoare de medicamente generice Galerie foto
5imagini
Sănătate și Fitness Libertatea > Lifestyle > Sănătate și Fitness > (P) APMGR şi PRIMER acuză autorităţile că ignoră dispariţia medicamentelor ieftine şi contribuie la distrugerea industriei locale producătoare de medicamente generice

(P) APMGR şi PRIMER acuză autorităţile că ignoră dispariţia medicamentelor ieftine şi contribuie la distrugerea industriei locale producătoare de medicamente generice

Producătorii de medicamente generice, dar și reprezentanți ai pacienților s-au întâlnit miercuri, 24 octombrie, pentru a atrage un semnal de alarmă asupra taxei clawback, care ar putea duce la dispariția medicamentelor ieftine de pe piață, fiind astfel afectați milioane de pacienți.

De Dragoș Tănase,

  • „Taxa Clawback este o nedreptate! Are un impact mult mai puternic asupra medicamentelor cu preț scăzut, dar se aplică în mod egal și celor scumpe și celor ieftine. Pune presiune pe medicamentele ieftine și duce la dispariția lor, iar unele sunt pentru boli cronice. Povara acestei taxe face ca prețul de vânzare al medicamentelor ieftine să fie mai mic decât costul de producție. Astfel, va pune în pericol industria de medicamente generice”, a declarat președintele APMGR, Adrian Grecu.
  • „APMGR face un apel către conducerile Ministerului Sănătății și al Finanțelor Publice de a promova în cadrul Guvernului, în regim de urgenţă, concomitent cu mărirea bugetului, soluţia introducerii metodei de calcul diferenţiat al taxei clawback în funcţie de preţul de referinţă generic, o soluţie cu impact aproape nul asupra bugetului de stat, altfel riscăm să dispară de pe piață”.

Asociația Producătorilor de Medicamente Generice (APMGR) şi Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România (PRIMER) acuză autorităţile că ignoră soluţia calculului diferenţiat al taxei clawback în ciuda dispariţiei a mii de medicamente ieftine şi a studiilor de impact care susţin validitatea acesteia.

„Consecinţele vor fi majore, iar responsabilitatea este a Ministerului Sănătăţii şi a Ministerului de Finanţe care ignoră o soluţie viabilă, cu costuri zero pentru Bugetul de Stat, dar cu efecte benefice pentru pacienţi şi pentru industria producătoare de medicamente generice,” a declarat Adrian Grecu, președintele APMGR.

O româncă din Franța face stand-up comedy în patru limbi. Glumele ei sunt legate de cătunul în care a crescut, cu veceu în curte și fără apă curentă
Recomandări

O româncă din Franța face stand-up comedy în patru limbi. Glumele ei sunt legate de cătunul în care a crescut, cu veceu în curte și fără apă curentă

APMGR şi PRIMER atrag atenţia că, în lipsa unei decizii referitoare la introducerea calculului diferenţiat al taxei clawback, alte mii de medicamente vor dispărea în 2019, linii de producţie ale fabricilor româneşti vor fi închise, iar dispariţia unor medicamente esenţiale va genera o reală problemă de siguranţă naţională, în cazul unei calamităţi.

„În aceste zile, producătorii îşi fac planurile pentru anul 2019. Lipsa unei soluţii imediate referitoare la introducerea calculului diferenţiat al taxei înseamnă nu numai că autorităţile nu sunt interesate de soarta a milioane de pacienţi, dar şi că asistă fără reacţie la ceea ce credem că este un plan elaborat de distrugere a industriei româneşti de medicamente,” a declarat Dragoş Damian, Director Executiv al Patronatului Producătorilor Industriali de Medicamente din România (PRIMER).

Anunțul făcut de avocații bătăușului din clanul Chira, care i-a tăiat piciorul altui interlop. Cine e, de fapt, așa-zisa victimă
Recomandări

Anunțul făcut de avocații bătăușului din clanul Chira, care i-a tăiat piciorul altui interlop. Cine e, de fapt, așa-zisa victimă

Calculul diferenţiat al taxei clawback, propus de către APMGR, a fost validat prin studiile de impact realizate de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) şi considerat o soluţie viabilă, care ar reduce taxa clawback pentru medicamentele ieftine la 18.57% ȋn trimestrul al patrulea al acestui an, faţă de nivelul de 27.53% estimat de către CNAS ȋn situaţia în care modul actual de calcul al taxei rămâne neschimbat. Pentru medicamentele scumpe impactul este de doar 1%, iar impactul asupra colectării fondurilor la Bugetul de Stat ar fi aproape de zero (aproximativ 7.000 RON pe lună).

 „Nu cerem ca medicamentele generice să fie favorizate, cerem să se aplice un calcul echitabil, în primul rând în interesul pacienţilor, care să găsească oricând medicamentele de care au nevoie. În acest moment, medicamentele cu preţ redus sunt penalizate în România,” a declarat Adrian Grecu. Deoarece taxa clawback se aplică la prețul de vânzare cu amănuntul, impactul asupra medicamentelor ieftine este cu mult mai mare. De exemplu, o taxa clawback la nivelul de 29% ajunge să reprezinte 41% din preţul de producător pentru medicamentele sub 25 de lei.

Ce s-a întâmplat cu trenul de metrou care a deraiat acum un an în depoul Berceni. Măsura luată abia acum de Metrorex
Recomandări

Ce s-a întâmplat cu trenul de metrou care a deraiat acum un an în depoul Berceni. Măsura luată abia acum de Metrorex

Acest lucru duce la dispariţia medicamentelor ieftine pentru că producătorii nu pot continua să le fabrice în pierdere. În cazul Cisplatin (50 mg), medicament esenţial în schema de tratament a unor afecţiuni oncologice, preţul de decontare este 23.94 de lei, iar preţul de producţie atinge 38 de lei.

„Degeaba tratăm bolnavii cu medicamente scumpe, dacă ei nu găsesc Cisplastina de care au nevoie în aceeaşi schemă de tratament,” declarat Adrian Grecu.

„Unele medicamente vor ajunge să fie produse în pierdere”

Dragoş Damian, Directorul Executiv al PRIMER avertizează că, la un nivel al taxei clawback de 29%, medicamente foarte folosite în România pentru boli cardiovasculare sau hipertensiune arterială, precum Metropololul (care tratează 940.000 pacienţi pe lună), Indapamida (867.000 pacienţi pe lună) sau Enalapril (490.000 pacienţi pe lună) vor ajunge să fie produse în pierdere, nivelul acesteia variind între 10% şi 60% din preţul de vânzare.

APMGR şi PRIMER atrag atenţia că cele mai multe cheltuieli ale statului român merg către tratamente inovative, care tratează câteva mii de pacienţi, dar ignoră milioanele de români care folosesc medicamentele ieftine. De exemplu, statul cheltuie doar 6.2 milioane lei pentru tratarea a 2.5 milioane de români cu medicamente care costă până în 10 lei şi 28.3 milioane lei pentru tratarea a 1.200 de pacienţi cu medicamente care costă peste 13.000 de lei. În schimb, taxa clawback este aplicată uniform şi medicamentelor ieftine şi celor scumpe.

Soluțiile propuse de autorități pentru prevenirea dispariției medicamenteleor generice de pe piață

„Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) vrea scoaterea taxei clawback pentru medicamentele vândute în spitale. Industria mdicamentelor inovative ar fi de acord cu această măsură. Ministrul Sănătății (MS), Sorina Pintea, a propus să nu se plătească clawback pentru medicamentele sub 25 de lei, dar Ministerul de Finanțe se opune, din cauza costurilor adiționale”, a afirmat Adrian Grecu, care a amintit că deocamdată se rămâne doar la varianta ajustării bugetului CNAS cu inflaţia.

 


Citește și… Imaginile șocante ale unui supraviețuitor din infernul ”Colectiv”. Toboșarul Bogdan Moleșag: ”Las imaginile să vorbească despre mine”


 

Close
Închide
  Close