În timp ce majoritatea tinerilor medici evită zonele rurale din cauza lipsurilor și a izolării, dr. Ioan Cristian Irimescu a ales să facă drumul invers. Face naveta din București către Valea Argovei pentru a îngriji o comunitate care, fără el, ar fi rămas probabil fără asistență medicală de bază. Alegerea sa este cu atât mai critică cu cât statisticile oficiale pictează un tablou îngrijorător: media națională este de 45 de medici de familie la 100.000 de locuitori, iar județul Călărași, acolo unde a ales tânărul medic de familie să profeseze, se află mult sub acest prag, cu doar 38 de medici de familie la 100.000 de locuitori. Într-un dialog sincer și tranșant, dr. Cristian Irimescu explică de ce aparatura modernă riscă să devină piesă de muzeu în cabinet în lipsa fondurilor pentru consumabile.
Cuprins:
Disparitățile sunt uriașe la nivel național, de la județul Timiș, cel mai bine situat, 67 de medici de familie la 100.000 de locuitori, până la polul opus, Ilfov, cu doar 32 de medici de familie, diferența e ca de la cer la pământ. 22 de județe, printre care și Călărași, Giurgiu, Suceava sau Vaslui, se luptă cu un deficit cronic de medici de familie, sub media națională.
Județul Călărași este printre județele codașe la numărul de medici de familie. De ce nu este atractiv?
Este un județ sărac, iar medicii lipsesc tocmai din județele cele mai sărace. Cred că sărăcia și lipsa colaborării cu autoritățile locale face ca accesul medicilor să fie dificil. În plus, e foarte greu să ajungi în anumite sate. Eu sunt un caz fericit că sunt la marginea județului, aproape de autostradă, dar în miezul județului e foarte greu de ajuns.
Câți pacienți aveți pe listă?
În momentul de față, cam 1700 de pacienți. Sunt singurul cabinet de medicină de familie de acolo. Deocamdată mă descurc singur, dar în județ este nevoie de medici. De exemplu, știu colegi care au cam 6500 de pacienți pe listă. Clar, acolo există o supraglomerare unde medicul nu poate să răspundă nevoilor tuturor și atunci serviciile devin superficiale, pentru că trebuie să scurteze timpul.
Ce dotări aveți în prezent în cabinet?
Acum, prin programul Organizației „Salvați Copiii”, am un ecograf, un analizor pentru biochimie, electrocardiograf, cântare pentru copii și adulți. Eu am și investit foarte mult, mi-am achiziționat și un ecograf mai performant din resurse proprii.
Din păcate, nu putem să folosim analizorul de biochimie pentru pacienți pentru că sunt scumpe kiturile. Costul final al unei utilizări este undeva la 150 de lei, sumă de bani pe care oamenii din comună nu și-o permit.
Ar fi o idee foarte bună să putem deconta acest serviciu. Vorbim despre analize de bază – funcție hepatică, renală, profil lipidic – esențiale pentru managementul cazurilor de diabet sau hipertensiune arterială. E frumos că avem aparatul, doar că pe analizorul meu în momentul acesta se așază praful.
Am avut 30 de kituri primite odată cu aparatul, dar s-au consumat în prima lună. Nu am metode financiar-contabile să achiziționez acele kituri și să le folosesc pentru pacienții defavorizați. Aici ar trebui să intervină autoritatea, să reglementeze astfel încât noi să avem continuitate, nu doar aparatură pe care să se depună praful.
Ce ați descoperit la pacienții testați cu ajutorul analizorului primit de la „Salvați Copiii”?
Am descoperit dislipidemii care au necesitat tratament sau care nu erau suficient controlate. Mai important, am descoperit persoane care aveau simptome de infarct miocardic și am exclus infarctul cu aceste analize. Atunci când a venit ambulanța, eram deja pregătit cu EKG-ul făcut și cu analizele gata. Am știut sigur unde trebuie îndreptat pacientul și am scurtat foarte mult munca și drumul acestuia. N-au mai trebuit să meargă pe la clinici supraspecializate, au putut merge la un spital mai mic pentru corectarea altor factori.
Ce v-a determinat să alegeți să fiți medic de familie la țară?
Am fost voluntar în sat și cred că și background-ul meu socioeconomic a contat – vin dintr-o familie asistată social și am zis că trebuie să-mi dedic energia oamenilor ca mine. Știu că prin simpla mea prezență într-un loc pot să schimb vieți. Eu sunt crescut și educat în București, dar la țară, medicina la firul ierbii, aproape de om, este mult mai satisfăcătoare.
Faceți mai mult decât medicină în comună?
Da, strâng donații pentru pacienți. Vin vecini, rude, oameni de pe Facebook cu haine, mâncare, pampers, tot ce se poate.
Ce ar putea face autoritățile locale pentru a atrage tineri specialiști?
Autoritatea locală nu pune la dispoziție facilități. Am văzut primării inteligente care pun la dispoziție o casă sau un apartament pentru medic. În Călărași nu am auzit de niciun caz de genul acesta. La noi în localitate, primarul este cât de cât implicat, dar fiind o comunitate mică, bugetul este mic și nivelul la care poate să ne ajute este scăzut.
Valoarea punctului per capita în medicina primară pentru anul 2026 a scăzut de la 12,0 la 8,2, iar valoarea punctului pe serviciu a crescut de la 8,0 la 10,3. Vă avantajează noua formulă de finanțare a cabinetelor?
Vă spun cu mâna pe inimă că nu sunt orientat pe venituri. Nu mă uit cât e factura. Pentru mine este important să pot să-mi asigur activitatea. Mă uit doar că pacientul meu trebuie să aibă o analiză făcută la 6 luni și că trebuie să-mi tratez cei 500 de copii de pe listă. Partea de venituri mă depășește și nu este de interes pentru mine.
Casa Națională de Asigurări de Sănătate a prezentat în cadrul conferinței organizate de Salvați Copiii care sunt eforturile de a atrage specialiști în mediul rural prin stimulente financiare diferențiate:
Aceste resurse sunt menite să acopere cheltuielile de personal, administrarea cabinetului și să asigure venituri constante prin plata per capita.
Programe precum „Primul pas spre sănătate” derulat de organizația Salvați Copiii care vizează dotarea a încă 60 de cabinete de medicină de familie în 2026, sunt binevenite pentru medicii din rural.
Investiția pentru dotarea celor 60 de cabinete se ridică la 1 milion de euro și înseamnă achiziționarea unor echipamente precum ecograf, electrocardiograf, defibrilator automat, holter tensiune arterială, pulsoximetru, doppler vascular și fetal, geantă medicală de prim ajutor, trusă completă de mică chirurgie, instrumentar medical.
Dar marea provocare care rămâne este sustenabilitatea pe termen lung a serviciilor medicale, precum analizele medicale în cabinetele medicilor de la țară. Conf. dr. Gindrovel Dumitra, medic de familie în Sadova a semnalat că „Pacientul din rural nu are acces suficient la servicii”. De ce lasă medicii de familie satele din România pentru cele din Franța. Află ce servicii medicale gratuite primesc românii fără asigurare medicală, în 2026