Perturbatorii endocrini, în produsele pe care le folosim zilnic. Ce sunt și cum ne ferim de ei
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Bisfenol, ftalaţi, parabeni... sunt nume deja celebre. Le găseşti în multe dintre produsele noastre alimentare sau cosmetice şi nu numai. Toate au fost regrupate sub termenul de perturbatori endocrini, iar OMS îi consideră o „ameninţare mondială".
Aceşti perturbatori endocrini acţionează asupra glandelor care produc hormoni: pancreas, tiroidă, hipofiză, glandele suprarenale dar şi ovare şi testicole. Acţiunea perturbatoare se poate manifesta pe mai multe căi:
- perturbatorul endocrin poate mima acţiunea unui hormon natural şi provoca răspunsul generat de acest hormon.
- poate împiedica un hormon să se fixeze pe receptorul său şi astfel să blocheze transmiterea semnalului hormonal.
- poate perturba producerea sau reglarea hormonilor sau a receptorilor.
Hormonii sunt nişte molecule chimice care pot acţiona în doze foarte mici, îndeosebi în dezvoltarea feto-embrionară a nou-născuţilor sau a copiilor mici care prezintă o sensibilitate crescută la aceste substanţe.
În alimentaţie
În bucătărie sunt nenumăraţi perturbatori endocrini: în ambalaje, în veselă şi chiar în alimente.
Prima sursă sunt ambalajele alimentare, mai ales cele din plastic. Printre ele se află ftalaţii. Aflându-se în ambalajele alimentelor aceştia pot migra în interiorul lor, mai ales când sunt încălzite la microunde. Este vorba de o substanţă care poate cauza cancerul şi care este toxică pentru organele reproducătoare sau pentru descendenţi. Specialiştii afirmă că efectele nocive se manifestă îndeosebi asupra fertilităţii, dezvoltării fătului şi a nou-născutului. Ele sunt interzise, de altfel, şi în fabricarea jucăriilor, a obiectelor bebeluşilor, a dispozitiveor medicale şi cosmetice.
Alt perturbator este bisfenolul A (BPA), un compus interesant prin marea sa rezistenţă şi durabilitate. În multe ţări a fost interzis de anul acesta în ambalajele alimentare şi bonurile de casă. Deja ele nu mai fac parte din componenţa biberoanelor din plastic din 2011. Cercetările făcute au relevat legătura dintre bisfenol şi cancer de sân, maladii cardiovasculare, diabet sau obezitate. Chiar dacă a fost interzis din anumite produse bisfenolul încă face parte din anumite fierbătoare, cutii metalice, conducte de apă potabilă, cutii de conserve sau veselă din plastic.
Parabenii, substanţe cu rol de conservare, nu sunt nici ei buni pentru sănătate. De aceea multe firme de cosmetice, de exemplu, i-au eliminat.
Pentru femeile gravide s-a demonstrat că nu sunt buni asupra dezvoltării fătului şi ulterior a copilului. La mamele la care a fost găsită o cantitate mare de parabeni în organism s-a constatat o greutate mare a copilului la naştere şi o luare în greutate foarte mare a acestuia între 2-3 ani. Mai poate produce o întârziere de creştere a perimetrului cranian al fătului.
Multe chimicale sunt prezente chiar în alimente, cum ar fi peştele şi alte produse similare, carne, lapte, ouă. Deşi substanţele respective nu se mai folosesc în industrie, perenitatea lor le face încă nocive.
SFAT: limitează consumul de ambalaje din plastic, preferând materialele perene faţă de cele care se aruncă (sticlă, lemn, hârtie). Consumă peşte doar de două ori pe săptămână şi diversifică speciile consumate.
![A aruncat toate hainele la 60 de ani! Salma Hayek s-a scăldat goală pușcă în ocean: «60 și recunoscătoare» [15 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/rkek9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL055dEY3MU9FaHlrVFpONU54dkdhdVZ1Z3dkZlJKcU5XNjNQQkdhM2kuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
