Când a fost realizată Poteca Regală

Poteca Regală a fost realizată imediat după inaugurarea Castelului Peleș, în 1883. La început era doar o cărare de pământ, dar apoi a fost pietruită, s-au instalat borduri, au fost umplute intervalele cu piatră din cariera de la Poiana Țapului, iar din loc în loc, au fost așezate balustrade din beton, lucrate astfel încât să semene cu niște crengi împletite. În perioada comunistă, aleea a fost pavată cu piatră fasonată, iar balustradele au fost înlocuite cu unele de lemn, informează patrimoniupeles.ro.

Stâna Regală, situată în poiana de la capătul traseului, a fost locul preferat de plimbare și picnic al familiei regale, dezvoltat după 1883. Accesibilă prin Poteca Regală, aceasta oferea priveliști spectaculoase și un cadru pentru petreceri câmpenești organizate pentru oaspeții înalți ai Regelui Carol I.

Care este povestea Stâncilor lui Franz Joseph

Un obiectiv de neratat pe Poteca Regală este punctul care oferă o minunată vedere asupra Văii Prahovei şi munţilor de pe partea opusă şi care poartă numele de Stâncile lui Franz Joseph.

Împăratul Franz Iosif a vizitat, în septembrie 1896, România, cu prilejul inaugurării canalului de la Porțile de Fier și a încheierii lucrărilor de regularizare a fluviului în zona Orșova. El a poposit și la Sinaia, de unde a făcut o excursie la Stâna Regală. Franz Joseph a urcat pe platforma amenajată pe stânca înaltă (situată la o înălțime de 1.299 de metri), pentru a admira Sinaia și Valea Prahovei. După această vizită, Regele Carol I a dat acestor stânci numele împăratului austro-ungar.

Poteca Regală din Sinaia - drumul de la Peleş la Poiana Stânii - Imagine panoramică asupra localităţii Poiana Ţapului de la Stâncile lui Franz Joseph.
Vedere de la Stâncile lui Franz Joseph

Una dintre aceste stânci era folosită ca loc de servire a mesei în aer liber, iar cea de a doua, ca punct panoramic de vedere spre Valea Superioară a Prahovei.

Pe peretele punctului de observație se află și astăzi un basorelief înfățișându-i pe Împăratul Franz Iosif față în față cu Regele Carol I și Regina Elisabeta. Basorelieful în marmură a fost realizat în primăvara lui 1897, de către pictorul Antoine Lecomte du Nouÿ și pus în Castelul Peleș.

Potrivit sursei citate, sculptorul român Carol Storck a fost desemnat să facă trei copii în bronz ale acestui basorelief, care au fost amplasate pe stânca Franz Iosif (existent și astăzi), la Academia Română (distrus), iar un exemplar a fost trimis cadou împăratului.

Poteca Regală din Sinaia - drumul de la Peleş la Poiana Stânii - Stâncile lui Franz Joseph
Stâncile lui Franz Joseph

Accesul la stânci se face în câteva minute printr-o potecă la dreapta, desprinsă din cea care duce la Stâna Regală.

Cum ajungi pe Poteca Regală la Poiana Stânii

Intrarea pe Poteca Regală se poate face de la Castelul Peleş, dar şi de la gara din Sinaia pe drumul care duce la Cota 1.400.

Poteca Regală din Sinaia - drumul de la Peleş la Poiana Stânii - Harta traseului Castelul Peleş-Poiana Stânii
Harta traseului Castelul Peleş – Poiana Stânii Regale

Intrarea pe traseu de la Castelul Peleş oferă parcurgerea întregii Poteci Regale, un drum de aproximativ trei kilometri, care se poate face într-o oră, o oră şi jumătate, în funcţie de condiţia fizică. Diferenţa de nivel este de circa 350 de metri.

Poteca Regală din Sinaia - drumul de la Peleş la Poiana Stânii - Harta traseului Gara Sinaia-Poiana Stânii
Harta traseului Gara Sinaia – Poiana Stânii Regale

De alegi să mergi direct la Poiana Stânii Regale de la gara din Sinaia, traversezi DN1 şi urci pe scările de vizavi de clădirea staţiei până pe Bulevardul Carol I. Apoi mergi pe drumul care urcă spre Mânăstirea Sinaia, de unde începe să fie vizibil marcajul cu bandă albastră, pe care îl urmezi până la Stâna Regală, pe ruta Furnica – Cabana Schiorilor.

De la cabană, după aproximativ 10 minute de mers, începe potecă pietruită spre Stâna Regală. Drumul are diverse ramificații, fiind indicat să păstrezi marcajul, mai ales dacă parcurgi traseul prima dată.

La capătul traseului se deschide Poiana Stânii cu o perspectivă uimitoare asupra Munților Bucegi.

Acest traseu se parcurge în două ore şi jumătate, cu o diferenţă de altitudine de aproximativ 450 de metri.

Ambele trasee sunt accesibile pe tot parcursul anului, fără dificultăți de orientare sau urcare. Iarna însă dificultatea ascensiunii crește considerabil.

Dacă eşti pasionat de drumeţii montane, Muntii Noştri te pot ghida în aventurile următoare.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI
Comentează
Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.