Mergi direct la conținut »
Povești din București | Muzeul Literaturii Române, o casă cu fantome vii - scriitorii nației laolaltă, cu fotografie, operă și amintiri
Cultură și Vacanțe Libertatea > Lifestyle > Cultură și Vacanțe > Povești din București | Muzeul Literaturii Române, o casă cu fantome vii - scriitorii nației laolaltă, cu fotografie, operă și amintiri

Povești din București | Muzeul Literaturii Române, o casă cu fantome vii – scriitorii nației laolaltă, cu fotografie, operă și amintiri

Nu degeaba spune gazda mea, Cristina Milca, muzeograf, mai în glumă, mai în serios, că-i sucește cineva fotografiile sau câte un tablou de pe pereți. Poate, din când în când, vreunul dintre cei imortalizați acolo face vreo glumă, din universul paralel al vastei literaturi românești.

De Oana Dușmănescu,

De când s-a mutat din sediul din bulevardul Dacia, unde a stat vreo jumătate de secol, în casa boierească din strada Crețulescu, muzeul a întinerit, pentru că toate cele patru niveluri sunt prezentate fără stratul moral de praf la care te-ai aștepta, poate, când vine vorba despre cărți, literatură și scriitori.

Casa din strada Crețulescu în care se află Muzeul Literaturii Române

Viziunea este una absolut fresh, iar stilul decorativ modern se îmbină cu zeci de tablete explicative, holograme, ghiduri audio – separate pentru copii, adolescenți, adulți și în limba engleză, pentru turiști – și exponate vechi, unele dintre ele de-a dreptul inedite.

Fascinantul scris de mână al romancierilor

Fiecare etaj din fosta locuință a generalului de armată Leon Mavrocordat – pe la începutul secolului trecut – a fost repartizat unui gen literar.

Astfel, la parter, vizitatorii se întâlnesc cu poezia. Principalele figuri, tripleta Eminescu-Arghezi-Stănescu, cei care au redefinit limbajul și simbolurile, ocupă o încăpere întreagă, pentru ca în camera vecină să stea la loc de cinste două piese de mobilier care i-au aparținut lui George Coșbuc – un scaun de birou și o bibliotecă mică și extrem de elegantă.

Manuscrisele lui George Coșbuc

Peste tot stau aranjate, la vedere, filele cu scrisul de mână al poeților – mai mult în copii decât în original, pentru că hârtia, din păcate, tinde să se degradeze foarte repede la întâlnirea cu lumina.

11 ani în insolvență și un nou dosar. Cum a reușit fostul administrator special să „înfunde” și mai tare Rodipet, deși era plătit să o salveze
Recomandări

11 ani în insolvență și un nou dosar. Cum a reușit fostul administrator special să „înfunde” și mai tare Rodipet, deși era plătit să o salveze

La acest etaj există și o sală cu hublouri, dedicată lui Mihai Eminescu, care-i prezintă opera și viața într-un mod interactiv și atractiv.

Etajul I aparține prozei și prozatorilor, dar și criticilor literari. Dacă n-ați mai văzut de mult timp o mașină de scris, aici e locul pe care-l căutați! Unele dintre ele sunt atât de bine păstrate, încât ai crede că sunt neatinse.

Într-un colț sunt expuse tabla și piesele de lemn pe care Mihail Sadoveanu le-a primit cadou din partea Federației Române de Șah, prin anii 60, cu piese personalizate – în alb sunt soldații moldoveni, în negru – turcii.

Într-o altă parte, o încăpere întreagă este dedicată întâlnirii dintre romanele scrise de români și arta cinematografică. Iar sub fotografia Hortensiei Papadat-Bengescu sunt foi de manuscris care arată cât de migălos își realiza autoarea planul pentru scris – pe capitol și pe personaje. De remarcat că majoritatea facsimilelor arată actul pur al creației – mai toți marii autori scriau, tăiau, corectau, înlocuiau, astfel că paginile scrise de mâna lor seamănă mai degrabă cu niște hărți codificate.

Există școli în România în care copiii cer să fie bătuți ca să poată citi mai repede! Mărturiile unui specialist în educație
Recomandări

Există școli în România în care copiii cer să fie bătuți ca să poată citi mai repede! Mărturiile unui specialist în educație

Ghidul Pisissicius

Mansarda găzduiește genul dramatic – cu Caragiale în frunte, urmat însă de Alecsandri, Ionesco, Sebastian sau Mușatescu.

Aici găsiți numeroase ecrane cu fragmente din piesele celebre de teatru, deci dacă vă e dor de coana Chirița, aici o puteți întâlni. Sus, în “podul” muzeului chiar e o mică sală de teatru, cu 50 de scaune primitoare, unde se țin, foarte frecvent, spectacole, dar și ateliere creative pentru cei mai mici dintre vizitatori. De fapt, copiii primesc, în general, foarte multă atenție la Muzeul Literaturii, mai ales pentru că audioghidul rezervat lor este deghizat într-un motan invizibil și atotștiutor, pe nume Pisicissius.

Newsweek: Firma de pază a jurnalistului Sorin Ovidiu Bălan a păgubit statul cu peste 9 milioane de lei
Recomandări

Newsweek: Firma de pază a jurnalistului Sorin Ovidiu Bălan a păgubit statul cu peste 9 milioane de lei

Muzeul Literaturii Române găzduiește și câteva piese de mobilier vechi

Demisolul găzduiește o colecție mică de grafică în care sunt prezentate multe clădiri din București, semnate de Ioan Cârdei, și artă, constând mai ales din lucrările, stranii și sumbre, picturi sau sculpturi, ale lui Mircia Dumitrescu, prieten foarte bun cu Nichita Stănescu.

Acolo sunt și foarte multe instantanee cu scriitori români, majoritatea făcute de Ioan Cucu, “oficialul” fotograf neoficial al Uniunii Scriitorilor.

O sală separată aparține memoriei scriitoarelor de seamă din România – Nina Cassian, Cella Delavrancea, Magda Isanos, toate acolo, într-un mănunchi de frumusețe și sensibilitate, pierdute undeva în negura unor vremuri apuse.

Muzeul este deschis de marți până duminică, între orele 10.00 și 18.00. Un bilet costă 5 lei, dar elevii, studenții, militarii și pensionarii plătesc doar 2 lei. Copiii preșcolari și persoanele cu handicap beneficiază de intrare gratuită.

Close
Închide
  Close