POVEȘTI DIN BUCUREȘTI | Istoria unei comunități, între biserică și carte

Micul muzeu aflat în curtea Bisericii Armene stă acolo din anul 1944, când familia Dudian, o familie înstărită, a decis că etnia din care provine are nevoie de un loc în care să se adune și să se păstreze obiectele de cult, cărțile, tablourile și sculpturile care vorbesc despre cultura și obiceiurile armenilor și a donat casa. Cel care a contribuit însă decisiv la înființarea acestui loc a fost Hagop Djololian Siruni, jurnalist, istoric, armenolog și orientalist, poet și traducător.

Dudian a construit casa, iar donațiile s-au strâns, de-a lungul anilor, din partea mai multor armeni ce au dorit să contribuie la completarea colecției muzeale. Pe lângă muzeu și biserică, în aceeași curte de pe Bulevardul Carol se găsește și o școală, care acum funcționează doar duminica și unde copiii de origine armeană învață încă limba, religia și istoria.

Alfabetul criptic al armenilor

Dacă nu ai intrat niciodată într-un loc care să țină de cultura acestui popor, cel dintâi lucru surprinzător e limba scrisă, care umple mai mulți pereți, în hărți sau citate din Biblie. Alfabetul lor datează din anul 406 și nu seamănă cu nimic altceva. Are 36 de litere, mai bogat decât cel latin, și aceasta a fost limba din care s-au făcut cele dintâi traduceri ale Bibliei. Mai mult de-atât, se spune că armeneasca este atât de bogată încât cele mai frumoase traduceri ale operei marelui Shakespeare sunt cele realizate în această limbă.

Recomandări

Cazul internatului prăbușit la Odorheiu Secuiesc: „Comisia de experţi nu a întocmit raportul de expertiză tehnică în construcții”

Armenii, care în timp au avut o contribuție importantă la viața culturală de pe meleagurile noastre, s-au stabilit pe actualul teritoriu român în secolul X – erau, în marea lor majoritate, negustori. Oriunde se așezau, armenii construiau mai întâi o biserică, dar fiind faptul că ei, conform istoriei, au fost cel dintâi popor creștinat. Astfel, biserici armenești sunt peste tot în România de azi, la Alba, Gherla (care e un oraș clădit în întregime de comunitatea armeană), Iași, Suceava. Biserica Armenească din București datează din anul 1915, iar cea mai veche se află la Botoșani și a fost ridicată în anul 1350.

Povestea zorilor creștinismului pe un perete

Poate că de aceea cele mai multe exponate din muzeul Dudian sunt obiecte bisericești – potire, cărți, veșmite preoțești, cruci. Printre cele mai interesante lucruri expuse sunt câteva perdele de altar, dintre care una, cea gri, expusă chiar deasupra ușii, cu dimensiuni impresionante și cu o vechime de aproape două secole, spune, în imagini iscusite, începutul creștinismului în Armenia.

Recomandări

Bărbatul mort în accidentul de tramvai din București era soțul femeii stropite cu benzină în Parlament și angajat SPP | SURSE

Muzeografa Siran Navrouzian, ghid și gazdă la muzeul Dudian, povestește vizitatorilor că era anul 301 când Grigore Luminătorul a convertit întreaga țară la creștinism, botezând oamenii în râul Arax. Armenia a devenit astfel primul stat care a adoptat oficial aceată religie.

O altă perdea de altar, cea albastră, este decorată cu o tehnică migăloasă, în care desenul inițial era supraimprimat cu ceară. Fiecare detaliu este lucrat de mână și probabil că meșterilor care au făurit-o le-a luat ani întregi ca s-o definitiveze. Printre numeroasele cărți bisericești am remarcat una deosebit de frumos împodobită, dedicată slujbelor de cununie – familia era sacră, pentru păstrarea nației. O altă tipăritură extrem de importantă găzduită de micul muzeu bucureștean este cea dintâi biblie în limba armeană – 1666.

Muzica vremurilor trecute

Recomandări

Transapuseana, drumul superb din Munții Trascău asfaltat în întregime în 4 ani: „Șerpuiește prin peisaje de carte poștală”

Mai sunt expuse blazoane ale nobililor armeni din Transilvania – care au fost obligați să treacă la catolicism – și o cristelniță de argint, pentru taina botezului. Într-un colț vizitatorii pot admira două sazuri, niște instrumente muzicale înrudite cu cobza, iar în cotlonul opus, un chivot vechi, tot de argint, protejay cu un clopot de sticlă.

La parterul Colecţiei muzeale a Arhiepiscopiei Armene este amenajată o bibliotecă din care fac parte peste 13.000 de volume, în limbile armeană și română. Intrarea și fotografierea sunt libere.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 9

Urmărește-ne pe Google News