Probleme în creşterea caninului superior

Cel mai adesea, incluzia apare din cauza unei poziţii nefavorabile, care împiedică erupţia. Dintele continuă să se afle în grosimea osului maxilar, provocând uneori diverse complicaţii: septice (infecţii), carii, inflamaţii pulpare sau resorbţii ale rădăcinii dinţilor vecini, deplasări ale acestora. Mai rar, pot să apară complicaţii tumorale benigne (chisturi, odontom), precum şi complicaţii nervoase (nevralgii dentare, contracturi ale muşchilor feţei).

În cazul incluziei caninului superior, apar si tulburări estetice. În funcţie de poziţia caninului superior inclus (verificată radiologic), se hotărăşte conduita terapeutică, ţinându- se cont de importanţa caninului: extracţia chirurgicală a acestuia (odontectomie) sau redresarea chirurgical- ortodontică.

Extracţia se face în toate cazurile în care caninul a provocat complicaţii şi în cele în care nu există spaţiu pe arcada dentară pentru a putea fi adus prin tratament ortodontic pe arcadă. A doua metodă se aplică mai ales la pacienţii tineri, când există spaţiu pe arcadă sau când acesta poate fi creat cu ajutorul aparatelor ortodontice, caninul fiind inclus în poziţie verticală sau uşor oblică, în dreptul spaţiului său normal de erupţie. În acest caz, caninul se descoperă chirurgical şi este ancorat cu ajutorul unui aparat ortodontic, fiind tracţionat lent şi progresiv până ajunge pe arcada dentară. Această metodă de tratament se face în colaborare între medicul ortodont şi chirurg.

Cititorii care vor să-i adreseze o întrebare specialistului nostru îi pot trimite un e-mail la adresa: dentist@libertatea.ro

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE