De ce se ceartă mamele și fiicele atât de des? Psihologii spun când devine relația toxică și care este momentul critic

De ce apar mai des conflicte între mame și fiice

„Relațiile mamă-fiică sunt într-adevăr mai frecvent conflictuale”, spune Moritz Daum.

Motivul principal? „Faptul că sunt de același sex duce la o apropiere mai mare, iar subiectele intime împărtășite pot amplifica intensitatea conflictelor, mai ales când încrederea este încălcată. Durerea devine astfel mai profundă”.

Pe de altă parte, legăturile dintre mame și fii sau între tați și fii tind să fie mai puțin problematice.

„Acestea sunt, în general, ceva mai distante și mai puțin emoționale, ceea ce reduce riscul de conflict”, explică specialistul.

Apropierea, un factor favorizant al tensiunilor

Chiar dacă apropierea poate fi considerată un aspect pozitiv, aceasta poate crea și probleme.

„Apropierea este, în general, un lucru pozitiv. Cu toate acestea, poate duce și la lipsa limitelor”, subliniază Daum.

Unele mame își tratează fiicele ca pe cele mai bune prietene, împovărându-le cu probleme care le pot depăși. Mai mult, dorințele neîmplinite ale mamelor sunt adesea proiectate asupra fiicelor.

„Totuși, este esențial pentru dezvoltarea identității copiilor să descopere cine sunt cu adevărat”, adaugă psihologul.

„Practic, ca părinte, poți face ce vrei, iar conflictele vor apărea în continuare – și asta este perfect normal. Conflictele fac parte din dezvoltarea sănătoasă a adolescenței și nu sunt un semn al unei relații proaste. Dimpotrivă: copiii care își ridică vocea și se ceartă cu părinții lor o fac pentru că se simt în siguranță. Ei știu că nu se vor confrunta cu consecințe grave pentru acest comportament”.

Pubertatea, perioada critică a relației

„Conflictele între mame și fiice devin mai frecvente în timpul pubertății, o fază deosebit de vulnerabilă”, explică psihologul Daum pentru Blick.

În această perioadă, fetele sunt în căutarea identității lor și simt nevoia să se diferențieze de părinți.

„Mamele fiind modele pentru fiicele lor, acestea pot ajunge să respingă valorile sau comportamentele mamei: «Vreau să fac totul complet diferit față de tine». Fetele încep să pună la îndoială valorile și să-și modeleze viața – în limitele a ceea ce le este posibil – în funcție de preferințele lor”, explică psihologul.

Totuși, pe măsură ce adolescența se încheie și identitatea personală se stabilizează, conflictele tind să se diminueze.

„Odată cu sfârșitul adolescenței și stabilizarea propriei identități a copiilor, conflictele se diminuează de obicei”.

Relația mamă-fiică, pusă la încercare din nou

Tensiunile din relația mamă-fiică pot reapărea într-o altă etapă importantă a vieții: atunci când fiica devine mamă.

„Aceasta este într-adevăr o fază interesantă în relația dintre mame și fiice. În această perioadă, fiicele își spun adesea: «Voi face totul diferit față de mama mea». Conflictele pot apărea dacă mama încearcă să se implice prea mult în creșterea nepotului», explică Daum.

Psihologul spune că și mamele, și fiicele suferă din cauza certurilor.

„Ambele suferă. Dar întrucât pubertatea este o perioadă de mari frământări, de obicei, fiicele sunt mai afectate. Ele sunt mai puțin așezate, în timp ce mamele se află într-o fază mai stabilă a vieții”.

Cum să gestionăm conflictele

„Conflictele sunt normale și fac parte din procesul de separare și dezvoltare”, subliniază psihologul.

Acceptarea faptului că fiecare copil are dreptul să-și trăiască propria viață este esențială. Pentru a îmbunătăți relația, Daum recomandă păstrarea liniilor de comunicare deschise.

„Este important să menținem deschise liniile de comunicare sau să creăm experiențe care să permită conversația. În plus, trebuie să fim conștienți de faptul că nu întotdeauna copiii au nevoie de sfaturi și soluții; uneori, pur și simplu au nevoie să se descarce. Adesea, este mai bine să ascultăm pur și simplu decât să oferim sfaturi nesolicitate”.

Când relația devine toxică

În unele cazuri însă, conflictele pot deveni insuportabile.

„În situațiile grave, întreruperea contactului poate fi singura soluție. Aceasta nu trebuie să fie permanentă – uneori, o pauză de câteva luni este suficientă pentru a evalua dacă relația poate fi salvată sau nu”, explică Daum.

El subliniază că „nimeni nu este obligat să mențină o relație toxică”.

În concluzie, relațiile dintre mame și fiice, deși adesea complexe, sunt o parte normală a vieții și a dezvoltării personale.

Înțelegerea factorilor care contribuie la apariția conflictelor și abordarea acestora cu empatie și deschidere pot ajuta la consolidarea legăturii dintre generații, chiar și în cele mai dificile momente.