Cuprins:
Ce spune noul studiu despre sărut
Cercetarea, publicată în jurnalul Exploratory Research and Hypothesis in Medicine, a urmărit 268 de cupluri de proaspăt căsătoriți din Iran. La începutul studiului, un partener suferea de depresie, anxietate și probleme de somn, în timp ce celălalt era sănătos.
După șase luni, partenerii sănătoși, în special femeile, au raportat creșteri semnificative ale simptomelor de depresie, anxietate și dificultăți de somn. Aceste simptome nu erau la fel de intense ca ale partenerilor lor afectați inițial.
Cum se transmit depresia și anxietatea prin sărut
Depresia și anxietatea pot declanșa eliberarea hormonului de stres cortizol, care poate perturba echilibrul delicat al bacteriilor din gură. Conform New York Post, cercetări anterioare au arătat că până la 80 de milioane de bacterii sunt transferate într-un singur sărut de 10 secunde.
„În mod specific, în cuplurile în care un partener avea depresie sau anxietate, microbiota orală a soțului sănătos oglindea pe cea a partenerului afectat”, au scris cercetătorii.
Ce bacterii au fost identificate în timpul studiului
Patru tipuri de bacterii – Clostridia, Veillonella, Bacillus și Lachnospiraceae – au fost relativ abundente în probele analizate. Unele specii ale acestor bacterii pot fi dăunătoare sănătății.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_25d5dcec82000c8e6bc61b7e167d7e59.jpg)
Cercetătorii au recunoscut mai multe limitări ale studiului, inclusiv faptul că nu au luat în considerare problemele de sănătate subiacente și factorii dietetici care pot influența bacteriile orale.
Acest studiu sugerează că impactul problemelor de sănătate mentală asupra celor dragi este alimentat în parte de bacteriile dăunătoare din gură. Cercetătorii propun explorarea rolului bacteriilor în alte afecțiuni mentale și cerebrale. Studiile au identificat și alte moduri în care cuplurile pot fi sincronizate. Ritmul cardiac, tiparele de somn și chiar hormonii de stres și reproductivi se pot sincroniza în timp.
De-a lungul timpului, cercetătorii au încercat să afle dacă depresia afectează și sistemul imunitar. Primele informații legate de acest aspect au apărut încă din 1918, atunci când presa balcanică a început să scrie despre modul în care depresia poate slăbi sistemul imunitar, în vremea gripei spaniole.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_e20da9aaa2789191a7b02db31089b01f.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_5ac8cf35304509bd2a98551c7bc5d112.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_6454574197e1cad09ab8736855a948dc.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_ff9efb452bc592a5cdc8cc18daa680bb.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_0a761f1e60c41b52967d3d0212739f80.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_bb31dce375ba94289b76be4b65ce7fc0.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_424a6e5f84d05fa7d50c1887893bfcfa.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_7ac950b73fe04bd0025f95383c1e8ee8.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_f4b8f5fd269833e360aa4f52cc25bff1.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_bcff1d430adfcb71b6c6da9c97b5a3e6.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_cc7bdecf4b1aa6c43ef342a2d4ed061f.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_d66c8bf4b7ba403b4b2536beedeb3363.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/233_cc7094a968821482e6bcfc7c2e90b6ca.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/115_e70dcd5f3717b35bc290066cf7e5e726.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_fcf0ae5dcd54b577d30de8efd7204f6f.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/16_235936166abd83782e65722d0f47242d.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/275_04d3c7147f30e5952fce1d78cfe6a425.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_8723b0d74229faa0c31aec1f41906349.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_2b5756002828e8ea75b9082e82b984b0.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/275_6e9061bbacac1413fd230996e42d2732.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/16_72bc784b139f066d0fb117ffe694ebe4.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/254_d7a7274f8ac64bfed254c677700f210b.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_dc9c5af35a9a21e3fb329079601a4f3e.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/255_62792b2c080867498dd63d59e2046483.jpg)
Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.