Cuprins:
Studiul a analizat datele a 18.740 de pacienți cu o vârstă medie de 78 de ani care au fost recent diagnosticați cu demență. Aproximativ 23% dintre aceștia au fost tratati cu antidepresive.
Pe parcursul studiului, au fost înregistrate un total de 11.912 prescrieri de antidepresive.
Inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS) au reprezentat 65% din prescripții.
Folosind teste cognitive standard, studiul a constatat că doze mai mari de ISRS au fost asociate cu o scădere mai accentuată a scorurilor cognitive pe o perioadă medie de urmărire de 4,3 ani și cu simptome de demență mai severe, potrivit cercetării publicate în BMC Medicine.
Bărbații, mai expuși decât femeile
Bărbații care iau antidepresive par să experimenteze un declin cognitiv mai rapid decât femeile, a constatat studiul Institutului Karolinska.
Dar o altă clasă de antidepresive, inhibitorii recaptării serotoninei norepinefrinei (IRSN), nu pare să aibă același efect.
Escitalopramul ISRS a părut să accelereze cel mai rapid declinul cognitiv, urmat de citalopramul ISRS și sertralină.
Mirtazapina a avut un impact cognitiv mai puțin negativ.
Antidepresivele pot fi adesea prescrise persoanelor cu demență pentru a ajuta la ameliorarea simptomelor specifice, cum ar fi depresia, anxietatea sau problemele de somn.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_6f1514ba0124c54f52ce8157b9af774c.jpg)
Sunt necesare cercetări suplimentare
Dr Richard Oakley, director asociat pentru cercetare și inovare la Societatea Alzheimer, a declarat: „[Studiul] nu a exclus posibilitatea ca schimbările să se fi datorat prezenței depresiei mai degrabă decât utilizării antidepresivelor, așa că sunt necesare cercetări suplimentare pentru a înțelege efectele antidepresivelor.”
Profesorul Tara Spires-Jones, director al Centrului de descoperire a științelor creierului de la Universitatea din Edinburgh, care nu a fost implicat în cercetare, a spus: „Oamenii care aveau nevoie de antidepresive ar fi putut avea o boală mai agresivă sau depresia în sine ar fi putut afecta progresia bolii”.
Cercetătorii, conduși de Sara Garcia-Ptacek, au spus că studiile viitoare vor ajuta la clarificarea rezultatelor lor.
Aproape nouă milioane de britanici iau antidepresive.
Se estimează că 8,7 milioane de pacienți identificați au primit un medicament antidepresiv în 2023/24.
Un studiu anterior publicat în British Medical Journal în 2018 a găsit o legătură similară.
Rezultatele au arătat că cei care luaseră medicamentele cu patru până la 20 de ani mai devreme aveau mai multe șanse să fie diagnosticați cu demență.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_c40b2b2848ca155b658226023f1fd567.jpg)
O armă cu două tăișuri
Antidepresivele pot fi foarte eficiente în tratarea depresiei și a altor afecțiuni de sănătate mintală, dar, ca toate medicamentele, pot provoca efecte secundare, printre care: greață, somnolență, amețeli, dureri de cap, dar și risc de sevraj, dacă medicația este întreruptă brusc.
La tineri (sub 25 de ani), antidepresivele pot crește temporar riscul de gânduri sau comportament suicidare, în special în primele etape ale tratamentului.
Adulții pot prezenta, de asemenea, riscul de a avea niveluri scăzute de sodiu (hiponatremie) în cazul anumitor antidepresive.
Nu toată lumea va experimenta efecte secundare și, pentru mulți, beneficiile tratamentului depășesc riscurile.
Dacă apar efecte secundare, acestea sunt adesea ușoare și se ameliorează pe măsură ce organismul se adaptează la medicamente. Cu toate acestea, reacțiile adverse severe sau persistente trebuie raportate medicului.
„Nu încetați niciodată să luați antidepresive brusc fără a consulta un profesionist din domeniul sănătății”, avertizează specialiștii.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_dc04e4043bfe24aab7dd9c781fc010ee.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_f1151644557da39f84fae40212b79fd1.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_af0c59904225d71ef15faaab11d3f33f.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_d4520484ddf084e10d7da158a5f611a1.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_a20695f99c835f03267ac550f950ddd3.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_9262cb220da9665332a12b7a96868828.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_3d3a74d6c89267c1d8db02f3f8bccb33.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_5f189f5cccbce731d19fbad6e8566289.jpg)