Vulcanul Eyjafjallajökull din Islanda – localizare, istoria erupțiilor, curiozități

Atunci, aproximativ 100.000 de zboruri au fost anulate, lăsând peste zece milioane de călători blocați, ceea ce a reprezentat cele mai mari probleme de acest gen de după cel de-al Doilea Război Mondial. De atunci nu a mai fost înregistrată nici o erupție, însă, cu toate acestea, Eyjafjallajökull le dă și acum bătăi de cap vulcanologilor islandezi, fiind considerat unul dintre cei mai periculoși vulcani din lume.

Cu toate acestea, el stârnește interesul unui număr tot mai mare de turiști. Dacă dorești să afli mai multe informații despre acest vulcan, ne-am propus să îți oferim cele mai interesante informații și curiozități despre Eyjafjallajökull, unul dintre cele mai fierbinți locuri din Islanda.

Ce este un vulcan și de ce au loc erupții vulcanice

Termenul de „vulcan” face referire la o deschidere de pe suprafața unei planete, care permite evacuarea unor materiale mai calde decât mediul înconjurător ce se află în interiorul său. Cu alte cuvinte, vulcanul este o formațiune geologică de formă conică, ce este creată prin acumularea de materiale rezultate din erupția magmei.

Aceasta din urmă provine dintr-un focar care se află la adâncime în manta sau în scoarța unui corp ceresc și iese la suprafață printr-o deschidere denumită ventră vulcanică. Și pentru că am amintit de ea, trebuie spus că magma vulcanică reprezintă un amestec lichid alcătuit din minerale topite, gaze și fragmente de diferite roci care, când ajunge la suprafață, se numește lavă. Conul vulcanului sau vârful vulcanului se formează ca urmare a ridicării scoarței sub presiunea gazelor și a magmei.

De asemenea, materiile topite și incandescente vor ieși la suprafață printr-un așa-numit crater, care poate avea forme și dimensiuni diferite. Oamenii din Antichitate credeau că vulcanii se află sub controlul zeilor. De altfel, cuvântul „vulcan” provine de la zeul focului cu același nume din mitologia romană, potrivit site-ului National Geographic. În prezent, în lume există peste 1.500 de vulcani potențial activi.

Erupțiile vulcanice: tipuri și  caracteristici

Erupția vulcanică este acel fenomen prin care magma ajunge la suprafață și se produce în momentul în care scoarța terestră cedează chiar și la cea mai mică presiune. Punctele slabe din scoarță constau în niște fisuri care își fac apariția la limitele dintre plăcile tectonice continentale. Adeseori, o erupție vulcanică este însoțită de mișcări seismice, emisii de gaze, nori de cenușă, bombe vulcanice și lavă.

Erupțiile vulcanice sunt de două tipuri: efuzive și explozive. Erupțiile efuzive sunt acele erupții silențioase, care scot lava bazaltică la suprafață cu o viteză redusă. De partea cealaltă, erupțiile explozive sunt violente și aruncă materialele vulcanice din interiorul vulcanilor pe distanțe foarte mari. În același timp, lava poate să fie săracă în silicat, dar extrem de periculoasă pentru persoanele care locuiesc în apropierea vulcanului în momentul erupției.

În ceea ce privește fenomenul propriu-zis de erupție, aceasta poate să înceapă cu un jet fierbinte de gaze și de vapori de apă, urmat de expulzarea materialelor solide de diferite dimensiuni, după care lava poate să înceapă să curgă sub forma unor torenți ori a unor șuvoaie de foc pe marginile craterului. Felul în care un vulcan poate să erupă depinde întotdeauna de compoziția lavei, dar și de cantitatea de gaze pe care acesta o conține, mai notează sursa citată anterior.

De ce se produc erupții vulcanice în Islanda

Islanda (n.n. – în islandeză Ísland) este o țară insulară situată în nordul Europei, între Atlanticul de Nord și Oceanul Arctic, fiind poziționată de-a lungul limitei dintre plăcile tectonice a Dorsalei Atlantice, o fisură ce separă placa tectonică eurasiatică de cea nord-americană. De altfel, în Islanda se produce în medie o erupție la fiecare patru-cinci ani. Mişcarea acestor plăci tectonice este parţial responsabilă pentru activitatea seismică din Islanda, iar fisurile și activitatea vulcanică sunt cauzate de desprinderea lentă a celor două plăci tectonice.

Erupțiile vulcanice din această regiune oferă o perspectivă clară asupra geologiei active și a vulcanilor din Islanda. Aceștia nu sunt doar una dintre cele mai frumoase atracții turistice din această țară, ci sunt responsabili și pentru gheizere, încălzirea izvoarelor termale, precum și pentru toată energia geotermală pe care o folosesc islandezii. Unii oameni de știință susțin faptul că, în acest caz, este vorba despre o retrezire a regiunii Reykjanes, unde nu au mai avut loc erupții vulcanice de aproximativ 800-900 de ani. Cercetătorii spun că s-ar putea să asistăm la începutul unei noi perioade de erupții vulcanice care se vor produce în toată țara, potrivit Iceland Tours.

Eyjafjallajökull: localizare și etimologie

Eyjafjallajökull este numele unui stratovulcan vechi de circa 800.000 de ani, situat în sudul acestei țări nordice, în zona vulcanică de est. Denumirea sa provine de la o populară expresie islandeză, care în traducere liberă înseamnă „ghețarul montan al insulei”.

Ghețarul care acoperă muntele vulcanic Guðnasteinn este amplasat la vest de ghețarul Mýrdalsjökull pe coasta de sud-vest a Islandei, în timp ce vulcanul propriu-zis se află sub Eyjafjallajökull (ghețarul Eyjafjalla). Fostă extensie vestică a ghețarului Mýrdalsjökull, de care este acum separat prin micul pas Fimmvörduháls, Eyjafjallajökull se întinde pe o suprafață de aproximativ 100 km², iar punctul său cel mai înalt se află la 1.666 de metri deasupra nivelului mării, fiind cel de-al cincilea vulcan ca mărime din Islanda, aflăm de pe enciclopedia online Britannica.

La 20 martie 2010, Eyjafjallajökull a erupt pentru prima dată după anul 1821, iar ceva mai târziu, la data de 14 aprilie, a început să erupă din nou. În afară de problemele de trafic aerian, erupția acestui vulcan s-a soldat la nivel local cu imense fluxuri de apă pe fondul topirii ghețarilor, care au provocat inundații semnificative.

Istoria erupțiilor vulcanului Eyjafjallajökull

Conform vechiului manuscris Landnámabók, colonizarea Islandei a început în anul 874 d.Hr., atunci când căpetenia norvegiană Ingólfur Arnarson a devenit primul locuitor al acestei insule. Înregistrările păstrate de atunci arată că vulcanul Eyjafjallajökull a erupt de mai multe ori, și anume în anii 920, 1612 sau 1613 și în perioada 1821-1823, aceasta din urmă continuând cu intermitențe timp de aproape 14 luni.

În toate cele trei cazuri, erupția vulcanului Eyjafjallajökull a avut loc în același timp cu sau a fost urmată la scurt timp de erupția vulcanului Katla, care se află la o distanță de 25 de kilometri spre est. La sfârșitul lunii decembrie 2009, a început activitatea seismică în jurul vulcanului Eyjafjallajökull, în principal de mică intensitate, (1 pe scara Richter), cutremurele având loc la adâncimi de 7-10 kilometri sub vulcan.

Activitatea seismică a continuat și în 2010, iar între 3 și 5 martie aproape 3.000 de cutremure au fost măsurate la epicentrul vulcanului. Erupțiile din martie-aprilie 2010 au fost primele evenimente vulcanice după aproximativ 180 de ani de inactivitate. Erupția din urmă cu 14 ani a avut un index de explozivitate vulcanică (n.n. – VEI, Volcanic Explosivity Index) de gradul 1, mai precizează Britannica.

Curiozități despre vulcanul Eyjafjallajökull

• Numele Eyjafjallajökull este compus din trei cuvinte. Primul este „Eyja”, care înseamnă „insule” și se referă la insulele Vestmannaeyjar, aflate în largul coastei Islandei. Al doilea este „fjalla”, care se traduce prin „munți”, în timp ce al treilea cuvânt, „jökull”, înseamnă „ghețar”. Așadar, cele trei cuvinte împreună înseamnă „ghețarul montan al insulei”.
• Dincolo de neplăcerile create, vulcanul Eyjafjallajökull reprezintă o adevărată provocare în ceea ce privește pronunția numelui său. Specialiștii spun că există un așa-zis sindrom al evitării pronunțării denumirii acestui vulcan. Pentru a-și ușura sarcina, cei din armata americană au găsit o metodă ingenioasă, dând vulcanului numele de cod E-15.
• Pronunția fonetică a cuvântului este [eiːjaˌfjatl̥aˌjœːkʏtl̥] sau ceva de genul Eigh-ya-fja-tla-yuh-cou-tl, potrivit site-ului IcelandReview.com.
• Vulcanul Eyjafjallajökull este situat în sudul Islandei, la aproximativ 160 de kilometri distanță de capitala țării, Reykjavík.
• În ciuda condițiilor dificile, regiunea care înconjoară Eyjafjallajökull are o floră și faună deosebite, în special pe linia de coastă, unde trăiesc specii unice de păsări și de vietăți marine
• Vulcanul Eyjafjallajökull alimentează cascada Seljalandsfoss, dar este și înconjurat de unele dintre cele mai frumoase căderi de apă din Islanda, cum ar fi Skógarfoss.
• Activitatea geotermală din Islanda este responsabilă pentru crearea unor izvoare termale, precum Seljavallalaug. Acestea au efecte benefice pentru sănătate datorită conținutului bogat în minerale.
• Dincolo de semnificația sa geologică și științifică, Eyjafjallajökull a avut un impact și asupra culturii islandeze. Frumusețea sa a inspirat artiști, scriitori și realizatori de film care au căutat să-i surprindă esența în lucrările lor. Vulcanul servește și ca simbol al conexiunii profunde a națiunii Islandei cu pământul și forțele sale naturale.
• Două noi cratere vulcanice, Magmi și Móði, s-au format atunci când a început o erupție pe traseul pentru drumeții Fimmvörðuháls, notează Adventures.is.
• În apropiere de Eyjafjallajökull se află vulcanul Katla, care este tot un stratovulcan. Ultima sa erupție a avut loc în 1918, când a provocat inundații devastatoare care au mărit terenul cu 2 kilometri. Ulterior, marea a distrus o parte din noua porțiune de uscat.
• Zona din jurul vulcanului Katla a servit drept decor pentru mai multe filme de la Hollywood, cum ar fi „Rogue One: A Star Wars Story”, deoarece regiunea are un aspect selenar, adeseori descris ca fiind asemănător cu cel de pe Lună.
• Prima persoană care a urcat pe ghețarul Eyjafjallajökull a fost Sveinn Pálsson, un medic și om de științe naturiste, la 16 august 1793.
• După erupția din 1821, Magnús Sigurðarson a condus o expediție, pe 19 mai 1823, pentru a inspecta consecințele evenimentului vulcanic, demonstrând amestecul de risc și de minune care definește vulcanul Eyjafjallajökull.
• În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, un bombardier american s-a prăbușit în apropiere de Eyjafjallajökull la 16 septembrie 1944. În mod miraculos, toți membrii echipajului au supraviețuit, iar părți ale avionului ies la suprafață și astăzi pe măsură ce ghețarul se retrage.

Citeşte şi despre Vulcanul Etna – localizare, istoria erupţiilor, curiozităţi!

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE