Aproximativ trei sferturi dintre acești vulcani se află în Cercul de Foc al Pacificului, iar unul dintre cei mai activi vulcani din regiune, dar și din Japonia este Sakurajima. Situat în insula Kyushu, acest vulcan oferă experților vulcanologi oportunități unice de a studia procesele vulcanice și dinamica internă a Pământului în această regiune și nu numai. În cele ce urmează îți oferim cele mai interesante informații despre Sakurajima, una dintre cele mai fierbinți atracții din Japonia.

Ce este vulcanul și de unde provine denumirea

Termenul de „vulcan” se referă la o deschizătură de pe suprafața scoarței Pământului prin care magma (rocă topită), gaze și alte materiale volatile din interiorul acesteia, care sunt mai calde decât mediul înconjurător, sunt expulzate în afară.

Cu alte cuvinte, vulcanul este o formațiune geologică care are o formă conică și care este creată prin acumularea de materiale rezultate din erupția magmei. Aceasta provine dintr-un focar situat la adâncime în manta sau în scoarța unui corp ceresc și iese la suprafață printr-o deschidere denumită ventră vulcanică, notează specialiștii de la National Geographic.

Magma vulcanică este un amestec lichid alcătuit din minerale topite, gaze și fragmente de diferite roci, iar când aceasta ajunge la suprafață se numește lavă. Conul vulcanului sau vârful se formează prin ridicarea scoarței sub presiunea gazelor și a magmei. Materiile topite și incandescente ies la suprafață printr-un crater, care poate avea diverse forme și dimensiuni.

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu
Recomandări
Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

Vulcanii sunt alimentați de activitatea tectonică dintr-o regiune, în special de mișcarea plăcilor tectonice care formează crusta terestră. Oamenii din Antichitate credeau că vulcanii se află sub controlul zeilor. De altfel, cuvântul „vulcan” provine de la numele lui Vulcan, care era zeul focului în mitologia romană.

Fenomenul de erupție vulcanică

Fenomenul prin care magma ajunge la suprafață poartă denumirea de erupție vulcanică și se produce atunci când scoarța terestră cedează chiar și la cea mai mică presiune. Punctele slabe sunt reprezentate de niște fisuri care își fac apariția la nivelul scoarței terestre ori de limitele dintre plăcile tectonice continentale.

Adeseori, erupțiile vulcanice sunt însoțite de mișcări seismice, emisii de gaze, nori de cenușă, bombe vulcanice și lavă. Acestea sunt de două feluri: erupții efuzive și explozive. Cele efuzive sunt acele erupții silențioase, care scot lava bazaltică la suprafață cu o viteză redusă, în timp ce erupțiile explozive sunt violente, iar în timpul lor materialele vulcanice sunt aruncate în aer pe distanțe foarte mari.

Aceste erupții vulcanice pot crea formațiuni geologice impresionante, cum ar fi conurile vulcanice, câmpiile de lavă și craterele. Lava poate fi săracă în silicat și foarte periculoasă pentru persoanele care locuiesc sau se află în apropiere de vulcan în momentul erupției.

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll
Recomandări
Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

Erupția unui vulcan poate să debuteze printr-un jet fierbinte de gaze și de vapori de apă, urmat de expulzarea materialelor solide de diferite dimensiuni, după care lava poate să înceapă să curgă sub forma unor torenți ori a unor șuvoaie de foc pe marginile craterului. Modul cum poate erupe un vulcan depinde de compoziția lavei și de cantitățile de gaze pe care acesta le conține, mai notează National Geographic.

De ce au loc erupții vulcanice în Japonia

Japonia este o țară insulară situată în largul coastei de est a Asiei, alcătuită dintr-un șir mare de insule într-un arc nord-est-sud-vest care se întinde pe aproximativ 2.400 de kilometri prin vestul Oceanului Pacific de Nord. Aproape întreaga suprafață a țării este ocupată de cele patru insule principale Hokkaido, Shikoku, Kyushu și Honshu, aceasta din urmă fiind cea mai mare.

Din punct de vedere geografic, Japonia se află în interiorul Cercului de Foc al Pacificului, o zonă în care se întâlnesc patru plăci tectonice făcând ca această regiune să fie una cu o intensă activitate seismică şi vulcanică. Pe teritoriul japonez există în momentul de față 111 vulcani activi, care plasează Japonia pe locul 4 în lume, după SUA, Rusia și Indonezia.

Live Text Rezultate BEC alegeri prezidenţiale 2024, turul 1. Elena Lasconi l-a depășit pe Marcel Ciolacu și a intrat în turul doi al alegerilor
Recomandări
Live Text Rezultate BEC alegeri prezidenţiale 2024, turul 1. Elena Lasconi l-a depășit pe Marcel Ciolacu și a intrat în turul doi al alegerilor

Dintre aceștia, 47 de vulcani sunt supuși supravegherii și observației constante. Cercul de foc al Pacificului este o zonă în formă de potcoavă, care se întinde pe o lungime de peste 40.230 de kilometri de la vârful sudic al Americii de Sud, peste coasta de vest a Americii de Nord, prin Marea Bering până în Japonia și mai departe în Noua Zeelandă, relatează enciclopedia online Britannica.

Aici, tectonica vastei plăci Pacifice și cea a plăcilor mai mici din Filipine, Juan de Fuca, Cocos și Nazca creează mișcare și distruge plăcile litosferice (învelișul exterior al planetei, aflat sub și în jurul Oceanului Pacific). De asemenea, este locul unde au loc cele mai multe erupții vulcanice și cutremure în jurul Oceanului Pacific.

Din această cauză, regiunea este predispusă nu doar la cutremure, taifunuri sau inundații, ci și la erupții vulcanice deoarece cele câteva sute de insule din arhipelag au luat naștere în urma activității efuzive. Placa tectonică a Pacificului este doar una dintre cele 20 de plăci tectonice de pe Terra aflate în continuă mișcare. Ea se deplasează în direcția nord-vest, iar în acest context geologic s-a format grupul de insule filipineze. Oamenii de știință cred că acest punct fierbinte din lume expulzează lavă de circa 70 de milioane de ani.

Vulcanul Sakurajima: localizare și activitate

Sakurajima (n.n. – scris și Sakurashima sau Sakura-jima, 桜島 în limba japoneză) este un stratovulcan, unul dintre cei mai activi din Japonia, dar și din lume. Acesta este situat în sud-vestul Japoniei, în insula sudică Kyushu, care este a treia ca mărime din Japonia, aflăm de pe site-ul Volcano Discovery.

Vulcanul nipon se află într-o parte a Golfului Kagoshima, cunoscută și sub numele de Kinko-wan. Sakurajima este un con în interiorul caldeirei Aira, care s-a format în urmă cu circa 22.000 de ani, după erupția Ito și are un diametru de 20 de kilometri. Vulcanologicii estimează că acest vulcan a început să se formeze în urmă cu aproximativ 13.000 de ani.

Vulcanul Sakurajima din Japonia - Imagine cu un nor de cenuşă aruncat de Vulcanul Sakurajima.
Sakurajima este unul dintre cei mai activi vulcani din Japonia, dar și din lume

Acesta a fost pentru foarte multă vreme o insulă situată în golful Kagoshima, însă a fost unită cu insula principală, mai exact cu peninsula Ōsumi, prin depunerea de material vulcanic în urma unei erupții majore care a avut loc în anul 1914.

Câte vârfuri are vulcanul Sakurajima

Fosta insulă face parte din orașul Kagoshima, care se află la o distanță de doar 8 kilometri vest și care are o populație de aproximativ jumătate de milion de oameni. Suprafața acestei peninsule vulcanice este de aproximativ 77 km2.

Sakurajima are trei vârfuri. Primul se numește Kitadake (vârful nordic) și este cel mai înalt vârf al vulcanului, având o altitudine maximă de 1.117 de metri deasupra nivelului mării. Acesta a erupt ultima dată acum aproximativ 5.000 de ani, potrivit site-ului Earth Observatory. Cel de-al doilea vârf este Nakadake (vârful central), iar cel de-al treilea poartă numele de Minamidake (vârful sudic).

Acesta este unul dintre cei mai activi vulcani din lume, precum și unul dintre puținii care se află în prezent în activitate constantă. Concret, activitatea sa tipică continuă variază de la explozii stromboliene puternice, la explozii mari de cenușă la un interval de 4-24 de ore.

Când a erupt prima dată vulcanul Sakurajima

Istoria eruptivă a Sakurajima a fost înregistrată încă din secolul al VIII-lea. Acesta depozitează frecvent cenușă pe Kagoshima. Din cauza potențialului său exploziv, este considerat un vulcan foarte periculos și monitorizat îndeaproape. Activitatea vulcanică a lui Sakurajima este de tip plinian și strombolian.

Primul tip de erupție este mult mai distructiv și produce cele mai multe și mai mari pagube, cele mai mari erupții fiind cele din perioadele 1471–1476, 1779–1782 și din 1914. Fiecare dintre aceste erupții a dus la cantități mari de lavă andezitică ce a modificat pantele acestui vulcan. Prima erupție a vulcanului Sakurajima ar fi avut loc în anul 708, iar de atunci acesta a avut activitate aproape constantă.

În 1947 s-a produs o erupție foarte puternică în urma căreia au murit 699 de locuitori din localitățile învecinate. Din 1955, vulcanul a erupt de 100 până la 200 de ori pe an. Comparativ cu anii 1980, activitatea a rămas la niveluri mai scăzute la Sakurajima în 1990, exploziile având loc adesea la intervale de câteva zile. De asemenea, activitatea vulcanică din 1995 a fost caracterizată de pauze lungi, potrivit Volcano Discovery.

Ultima erupție a vulcanului Sakurajima

Erupția din 3 iunie 1991 a fost însoțită de o mare cantitate de flux piroclastic, care s-a deplasat cu o viteză de peste 100 km/h, provocând 43 de decese. Fluxul de resturi transformat în cenușă vulcanică care a urmat a cauzat daune grave în localitatea din apropiere. La un moment dat, fluxul de materie vulcanică a afectat 579 de gospodării. Cenușa vulcanică a ajuns nu numai în orașul Shimabara, ci și în Nagasaki.

Vulcanul Sakurajima din Japonia - Imagine spectaculoasă, suprinsă noaptea, cu o erupţie a vulcanului Sakurajima.
Ultima erupţie a Vulcanului Sakurajima a avut loc în 2024

În 1994 au avut loc nu mai puțin de 126 de erupții, în timp ce, la 23 mai 1995, o erupție explozivă a trimis cenușă la 2.500 de metri deasupra craterului. Sakurajima a revenit la niveluri scăzute spre medii de activitate, cu 150-200 de erupții pe an. Ocazional au avut loc erupții mai puternice, cum ar fi cea din 7 octombrie 2000, care a aruncat materie vulcanică până la o înălțime de 5 kilometri deasupra craterului.

În 2013, a avut loc o altă erupție majoră în urma căreia norul de cenușă vulcanică s-a înălțat la câteva mii de metri. Specialiștii de la Volcano Discovery mai precizează că ultima erupție a avut loc în februarie 2024, atunci când Sakurajima a aruncat un nor de gaze şi cenuşă până la 5.000 de metri altitudine, în timp ce roci vulcanice expulzate din crater au parcurs distanţe de până la 1,3 kilometri.

Citeşte şi despre Vulcanul Stromboli din Italia – localizare, istoria erupțiilor, curiozități!

Vezi rezultatele alegerilor prezidențiale – turul 1 și află când este turul al doilea al votului pentru președinție!  

Urmărește cel mai nou VIDEO

Google News Urmărește-ne pe Google News

Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.

Elena Lasconi, despre Călin Georgescu: ”Când am atras atenția că țopăie trolii pe rețelele sociale am fost ridiculizată”
Știrileprotv.ro
Elena Lasconi, despre Călin Georgescu: ”Când am atras atenția că țopăie trolii pe rețelele sociale am fost ridiculizată”
Ce AVERE are Călin Georgescu. Acest detaliu din CV-ul lui a atras în mod special atenția multora. Despre ce e vorba
Viva.ro
Ce AVERE are Călin Georgescu. Acest detaliu din CV-ul lui a atras în mod special atenția multora. Despre ce e vorba
Gabriel Cotabiță, plâns de nașii lui de cununie, Delia și Răzvan Munteanu. Dureros cum au reacționat aceștia după moartea artistului
Libertateapentrufemei.ro
Gabriel Cotabiță, plâns de nașii lui de cununie, Delia și Răzvan Munteanu. Dureros cum au reacționat aceștia după moartea artistului
Pe cine susține Gigi Becali în turul 2: Elena Lasconi sau Călin Georgescu?
FANATIK.RO
Pe cine susține Gigi Becali în turul 2: Elena Lasconi sau Călin Georgescu?
Fiul lui Călin Georgescu a fost coleg de cameră cu Novak Djokovic: „Alături de Nole am băut primul meu pahar de alcool”
GSP.RO
Fiul lui Călin Georgescu a fost coleg de cameră cu Novak Djokovic: „Alături de Nole am băut primul meu pahar de alcool”
„Șoc în România!” Ce spune presa internațională despre victoria neașteptată din primul tur la alegerile prezidențiale a lui Călin Georgescu
Elle.ro
„Șoc în România!” Ce spune presa internațională despre victoria neașteptată din primul tur la alegerile prezidențiale a lui Călin Georgescu
Ce s-a aflat acum despre Cristela Georgescu, soția lui Călin Georgescu. Trecutul neștiut al femeii care aspiră la titlul de Prima Doamnă a României
Unica.ro
Ce s-a aflat acum despre Cristela Georgescu, soția lui Călin Georgescu. Trecutul neștiut al femeii care aspiră la titlul de Prima Doamnă a României
Cine e Călin Georgescu și ce avere are
Financiarul.ro
Cine e Călin Georgescu și ce avere are
Ce avere are Călin Georgescu, câştigătorul turului 1 la alegerile prezidenţiale 
Observatornews.ro
Ce avere are Călin Georgescu, câştigătorul turului 1 la alegerile prezidenţiale 
Horoscop 25 noiembrie 2024. Capricornii au parte de o zi pentru care sunt pregătiți, pentru că li se cere o atitudine ceva mai rezervată
HOROSCOP
Horoscop 25 noiembrie 2024. Capricornii au parte de o zi pentru care sunt pregătiți, pentru că li se cere o atitudine ceva mai rezervată

Știri mondene

Știri România

RECOMANDĂRI