Ciocnirea generațiilor: De ce tinerii au ajuns la capătul răbdării și cum se va simți asta în plan politic
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Potrivit unui studiu internațional, 98% dintre lucrătorii cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani se află într-o stare de epuizare. În SUA, mulți apelează la părinți pentru plata facturilor, iar în România crește numărul tinerilor care nu au nici job și nici nu merg la școală. O problemă globală care stă să explodeze, scrie Vasile Ernu într-un articol pentru cititorii Libertatea.
Cuprins:
Trendul global în mai toate domeniile îl dă SUA – una dintre cele mai dezvoltate țări ale lumii. Cu toții avem „visul american” – doar că mai nou „visul” are o mare problemă. Este foarte discutat și se polemizează mult.
Una dintre temele majore este legată de problema discrepanțelor sociale, a inegalităților și a distribuției financiare dintre generații. E o temă acută care cumva configurează viitorul. Și e bine să o discutăm și noi. E o temă care vizează viitorul nostru și al copiilor noștri.
Tendința conflictului generațional pe baze sociale și economice
Să vorbim puțin pe cifre.
98% dintre lucrătorii cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani se află într-o stare de epuizare, conform unui studiu realizat în 21 de țări pe 18.000 de angajați, prezentat de publicația Fortune.
91% dintre cei din generația Z (GZ – cei născuți între anii 1997 - 2012) și 87% dintre mileniali (GM - 1981-1996) trăiesc în condiții de stres.
39% dintre componenții GZ și 34% dintre mileniali susțin că nesiguranța financiară este principală sursă a stresului.
Comparativ cu generațiile anterioare, milenialii și generația Z nu au nicio rezervă de economii și nicio stabilitate în carieră. Ăsta e factorul de stres major – precaritate totală.
Chiria, plătită de părinți
Primii care vor suporta valul de concedieri vor fi cei din Generația Z, care nu au avut timp să prindă rădăcini pe piața forței de muncă. Plus, să nu uităm că în ultimii 40 de ani au fost distruse contractele colective de muncă, s-a intrat în era „flexibilității muncii”. Zero contracte stabile, zero sindicate – flexibilitate maximă, siguranță și garanții zero.
Mulți se îndoiesc că vor reuși vreodată să economisească suficienți bani pentru a-și putea permite o casă. Ba mai grav: milenialii se bazează pe părinți pentru a plăti facturile.
35% dintre milenialii din SUA spun că părinții lor plătesc cel puțin una din facturile lunare, potrivit unui sondaj prezentat pe platforma talker.news.
Pentru 19%, părinții achită direct chiria, care a atins niveluri record în marile orașe. Milenialii au declarat, de asemenea, că părinții lor acoperă costurile pentru alimente, facturile de utilități, asigurările auto, plățile auto și serviciile de streaming.
Etape ale vieții amânate
Mulți dintre ei s-au îndatorat deja masiv: inclusiv studiile costă tot mai mult. Ce se observă? Un cost tot mai mare al vieții i-a determinat deja pe mileniali să amâne etapele vieții, cum ar fi întemeierea unei familii sau cumpărarea unei case. Iar inflația galopantă agravează situația.
Istoria lor intră în contradicție cu cea a părinților lor. Pentru aceștia din urmă - cea mai mare parte Baby Boomers - povestea a fost diferită. Generația de după război a avut o viață mai sigură, mai stabilă, ceea ce le-a permis o acumulare de resurse care să le dea stabilitate financiară și socială.
În SUA, cea mai bogată generație este cea a generației Boomers (născuți în perioada 1946-1964), care a prins cheag în statul „asistențial” postbelic – mult mai aproape de statul social cunoscut de noi, europenii. Fenomen valabil și în Europa.
Averea netă medie a unui boomer (valoarea netă mediană) este de 1,2 milioane de dolari, iar boomerii dețin 52% din averea națiunii. Părinții lor (1928-1945) dețin 15%. Cu alte cuvinte, 67% din bogăție este concentrată în mâinile persoanelor în vârstă, care însumează 28% din populație (sursa).
Prin comparație, averea medie netă a unui milenial din SUA (1981-1996) este de 76.000 de dolari. Milenialii sunt cu 24% mai săraci decât Generația X (1965-1980) și de zece ori mai săraci decât cei din generația Boomers. Averea netă medie a generației X (19,73% din populație) este de 400-800.000 de dolari. Aceasta deține 27% din averea națională. Milenialii, între timp, dețin 5%, iar cei din Generația Z (1997-2012), mai nimic (sursa).
Educația e un element esențial. De ce? E singurul ascensor social al celor fără avere, resurse și care nu au o plasă de siguranță socială moștenită. Ce s-a întâmplat?
Educație mai scumpă de trei ori în jumătate de secol
Atenție! Costul educației a crescut în SUA cu 300% în ultimii 50 de ani (sursa).
Ce fac tinerii ca să obțină o educație fără de care este imposibil să obțină un loc de muncă bine plătit? Împrumută bani, egal credite. Studentul american are o datorie medie de 30.000 de dolari și aceasta este în creștere. Studentul iese din universitate cu datorii imense, pe care le va plăti tot restul vieții.
Puterea de cumpărare a milenialilor și a celor din generația Z este cu 86% mai mică decât cea a celor din generația baby boomers. Benzina costă astăzi cu 57% mai mult pentru un tânăr de 20 de ani față de cât costa pe vremea când actualii boomeri aveau aceeași vârstă. Prețul locuințelor s-a dublat și crește mai repede decât salariile (sursa).
Cum stăm în România?
România se află se află pe primele locuri într-un clasament al tinerilor europeni aflați în risc de sărăcie.
În plus, 16,8% dintre tinerii români cu vârste între 15 şi 29 de ani nu se află într-o formă de învățământ sau în câmpul muncii, printre cele mai mari rate din Europa. România se află pe locul al treilea în UE în ceea ce priveşte ponderea tinerilor din categoria NEET (Not in Education, Employment or Training), după Italia - 22,2%, şi Bulgaria - 17,7% (sursa).
România este ţara în care sărăcia în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 15 şi 29 de ani a fost constant peste 40% începând cu 2007, cu excepţia anului 2018, când 36,4% dintre tineri se aflau în risc de sărăcie sau excluziune socială (27,4% în UE), lucru care afectează participarea la educație şi obținerea unui loc de muncă.
Potrivit ultimelor date oferite de Eurostat, categoria de vârstă cea mai afectată este cea a copiilor. În România, două din cinci persoane sub 18 ani sunt expuse riscului de sărăcie. Altfel spus, 41,5% dintre persoanele cu vârsta mai mică de 18 ani se află în risc de sărăcie, aproape dublu față de media europeană de 24,4%. Astfel, din 2008 până în 2020, rata riscului de sărăcie și excluziune socială a scăzut de la 46,7% la doar 43,2% în regiunea Sud-Est; în schimb, în București-Ilfov a scăzut de la 34% la 12,6%. (sursa)
Economia crește, la fel și inegalitățile
Indiscutabil, dezvoltarea economică a crescut în România după aderarea la UE. Un fapt pozitiv. Problema care se pune este cum se distribuie aceste bunuri și resurse. Toate datele ne arată că România este o țară tot mai inegală: este a patra cea mai inegală țară din UE, după cele trei țări baltice, având un coeficient Gini de 0,49 în 2019 după transferuri (taxe și impozite), conform World Inequality Database, fondată de faimosul economist Thomas Piketty.
Practic, cei mai bogați 1% dintre români dețin 23,2% din toată averea personală netă (aici intră case, terenuri, mașini, active financiare etc.).
„Primii 10% dețin o felie uriașă de 57,5% din toate averile, în timp ce jumătatea cea mai săracă a populației, doar 4,9%. În ceea ce privește veniturile, cei mai bogați 10% din populație câștigă 41,1% din venituri, în timp ce jumătatea de jos a românilor, doar 15,4%”, conform datelor prezentate de PressOne.
Dacă revenim la educație, șansa celor fără avere, vedem că: în România doar 23,3% au absolvit o facultate pentru cei cuprinși între 25 și 34 de ani. Este cel mai mic procent din întreaga Uniune Europeană.
„Altă statistică Eurostat arată că România are cel mai mare procent de tineri al căror job nu se potrivește cu domeniul în care au studiat - peste 55% dintre tineri lucrează în alt domeniu decât cel pentru care s-au pregătit, mulți dintre ei fiind supra-calificați față de ce muncesc în prezent”, se mai arată în analiza PressOne.
Dacă mai adăugăm și abandonul școlar - unde avem cea mai mare rată din UE, peste 15% - atunci dezastrul e sigur.
Să nu uităm că, la noi, 38% din forța de muncă este remunerată cu salariu minim pe economie – adică damnată la sărăcie.
Dacă în cazul mediei ţărilor europene (UE28), raportul şomeri-inactivi în rândul tinerilor NEET este de 42%-58%, în cazul României, ponderea tinerilor inactivi este de aproximativ 70%. Dacă mai adăugăm și accesul îngreunat la educație, sănătate, oportunități sau alte servicii sociale, cu care se confruntă astăzi, putem să ne așteptăm la și mai rău. Adică la creșterea tinerilor care nu au nici loc de muncă, nici nu studiază.
Efectele din politică
Acesta trend este global. Iar întrebarea este: unde se va duce furia și nemulțumirea celor tineri și mai ales unde se vor îndrepta politic aceștia?
Avem două fenomene. Pe de o parte, avem, așa cum arată colegii de la PressOne, „inegalitatea de venituri poate duce la scăderea implicării în politică, a prezenței la vot, în special printre tinerii din zonele cele mai dezavantajate”.
Un tineret foarte depolitizat este exclus ușor de la jocul politic și lipsa de reprezentare politică. Interesele lor nu sunt reprezentate.
Pe de altă parte, avem fenomenul prezentat într-un studiu al Fundației Friedrich Ebert: peste 60% din tineri (18-34) ar dori un lider autoritar, 19% ar vrea ieșirea din UE și 13% s-ar simți confortabil într-un regim militar.
Despre acest fenomen an scris pe larg în Libertatea: Generația de AUR. Ignorați de partidele mari și de stat, tinerii rămași fără educație și fără job se vor îndrepta spre extreme.
Putem să ne facem că nu vedem aceste probleme. Dar ele se acumulează și vor exploda. Iar partidele mari care ignoră aceste probleme nu vor face decât să împingă acești tineri – mai ales probleme lor – spre extreme. Cum ne arată toate datele, viitorul nu sună deloc bine.
relu123 24.03.2023, 10:53
Foarte bine spus . Ruptura dintre politicienii marilor partide si popor , mai ales tineretul se adanceste . Mai adaugam o criza sanitara , un razboi , o criza economica si dupa aceea ne miram ca ainviat Hitler .
xanathos 24.03.2023, 13:28
Procentul celor din partidele mari care "ar dori un lider autoritar, ar vrea ieșirea din UE și s-ar simți confortabil într-un regim militar" este mult mai mare decat in randul tinerilor. Asa ca tendinta de care vorbiti ii avantajeaza, in caz ca nu o genereaza direct. La fel cum ii avantajeaza si toata nebunia din ultima vreme.
IoanRM 24.03.2023, 14:50
Si inca nu a intrat inteligenta artificiala pe piata muncii. Sa vezi atunci saracie, miscari sociale si revolte
User Șters 24.03.2023, 16:19
"Trendul global în mai toate domeniile îl dă SUA – una dintre cele mai dezvoltate țări ale lumii. Cu toții avem „visul american” – doar că mai nou „visul” are o mare problemă. Este foarte discutat și se polemizează mult." Am vaga senzatie ca m-ai numarat si pe mine tovarase. NU eu, nu am avut nu am si nici nu voi avea vreodata vise americanesti. Si trendul global pe care il da SUA este doar in domeniul violentei! Unde sunt campioni fara sa fie nevoie de clasament. Ca ai vise americane problema ta. Nu mai generalizati, voi jurnalisti, ca nu ai nici o imputernicire scrisa sa vorbesti in numele meu.
dante69 24.03.2023, 16:22
După sistemul sărăciei pentru toți am ajuns la faza bogăției pentru unii. Oricum peste tot plapuma a devenit scurtă. La tineri am observat o lehamite existențiala cu care pare că s-au născut. Poate că vin timpuri noi iar ei poartă fără să știe povara istoriei ce va sa vina.