Bari Weiss, editor și columnist, demisionează de la The New York Times și ne amintește într-o scrisoare de care aveam mare nevoie că ”adevărul e un proces de căutare colectivă”, nu dogma unor iluminați care ne vor lămuri mai apoi pe toți ceilalți cum stă treaba.

O demisie de la The New York Times și bătrânele noastre stadioane
Bari Weiss

Citind câtă nesiguranță și suferință aduce valul de comentarii de ură chiar și în redacții mult mai puternice și inevitabil mai bune decât cele cu care suntem noi obișnuiți, la dimensiunile României, sunt recunoscător profesiei mele de jurnalist sportiv.

Cu mult înainte de Facebook sau de Twitter, tribuna cu gradenele tocite m-a învățat să rezist mulțimii și să scriu întotdeauna ce mă taie capul.

Reproșurile, ironiile și, nu rareori, îmbrâncelile venite din partea suporterilor, ne-au călit. Am intrat în meseria de jurnaliști pregătiți să rezistăm opiniei publicului, fără să vrem să plăcem nimănui, căci vedetele erau Liță, Dudu, Balaci, Hagi, Lavinia Miloșovici sau Laura Badea, nu noi, cronicarii.

E o lecție pe care n-am uitat-o niciodată și pentru care mulțumesc destinului și oamenilor alături de care am crescut profesional, fie ei în redacții, în vestiare sau pe stadioane și în săli. 

Ne-am antrenat cu cei mai polemici și hâtri dintre spectatori, cu maeștrii repliciilor și am învățat să prețuim diferența de opinie.

Ad placeholder

Cine a trăit pe viu, între zeci de mii de oameni cu care împărțeai fizic aerul și scaunul, sentimentul că treaba ta e să relatezi ce vezi, în ciuda partizanatului tribunei, partizanat care hrănește frumusețea sportului, nu se va prăbuși psihic sub ”frica furtunii digitale”. Și va trece peste ”veninul online”, așa cum descrie jurnalista de la The New York Times sentimentul pe care îl are în fața reacțiilor cititorilor sau ale colegilor.

De aceea nu cedăm niciodată comentariilor de pe net, nici acum, când am lărgit aria lucrurilor despre care scriem. Citim comentariile, le respectăm, când putem le răspundem. Deseori ne inspiră, alteori ne displac, dar ne vedem netulburați de treabă.

Căci adevărul e un proces de căutare colectivă.

Citeşte şi:

Daniel Crainic, Imobiliare.ro, despre creșterea plafonului “Prima Casă”: “Nu cred că vor crește prețurile. Măsura favorizează în general achiziția locuințelor mai mari”

O șefă din Primăria Cluj-Napoca e infectată cu COVID-19, dar primarul Emil Boc consideră că nu e nevoie să testeze angajații. “A fost singură în birou și a purtat mască”

Modificări la legea carantinei: Asimptomaticii, 48 de ore în spital, apoi 14 zile acasă. Pacienţii pot refuza tratamentul

„I-am dat un picior în gură de nu știa cine l-a lovit” » Cine e omul care a îndrăznit să-l pedepsească pe favoritul familiei Ceaușescu. Ce a urmat
PARTENERI - GSP.RO
„I-am dat un picior în gură de nu știa cine l-a lovit” » Cine e omul care a îndrăznit să-l pedepsească pe favoritul familiei Ceaușescu. Ce a urmat
Cine a apărut la mormântul lui Emi Pian. Oamenilor nu le-a venit să creadă ce văd
PARTENERI - PLAYTECH.RO
Cine a apărut la mormântul lui Emi Pian. Oamenilor nu le-a venit să creadă ce văd
Horoscop 10 august 2020. Peștii fac cheltuieli mari, din impuls sau în urma unor decizii legate de bani
HOROSCOP
Horoscop 10 august 2020. Peștii fac cheltuieli mari, din impuls sau în urma unor decizii legate de bani
RECOMANDĂRI