Pe Cine Consideră Adolescenții Vinovați Pentru Poluarea Din România. Este Educația Ecologică Salvarea Noastră?

Tinerii cred că „indiferența cetățenilor” este principala cauză care afectează mediul, iar „agenții economici” – ultima cauză

Dintr-un sondaj comisionat de Bloc Zero și Mai Mult Verde, organizații de protecție a mediului care și-au propus să înțeleagă atitudinile adolescenților din România cu privire la protecția mediului, aflăm că tinerii sunt conștienți de problemele de mediu din lume (95,2%), din România (91,8%) și de la nivel local (90,5%).

Dacă faptul că adolescenții sunt conștienți de problemele de mediu e unul dintre cele mai liniștitoare rezultate ale studiului, faptul că tinerii îi consideră pe cetățeni ca fiind categoria cea mai vinovată de problemele de mediu este rezultatul cel mai îngrijorător.

„Indiferența cetățenilor” este prima cauză a problemelor de mediu identificată de tineri, iar „sistemul economic” e pe penultimul loc, înainte de „fenomene naturale”.

Așadar, deși agenții economici din mai multe industrii, în primul rând industria energetică, sunt responsabili pentru majoritatea emisiilor de gaze cu efect de seră, adolescenții îi plasează pe penultimul loc.

Cine ar trebui să găsească soluții pentru a salva natura

Răspunsurile referitoare la plasarea vinovăției pentru dezastrele de mediu sunt consistente cu răspunsurile referitoare la cine ar trebui să își asume responsabilitatea soluționării problemelor de mediu.

Recomandări

„Căldură mare, monșer!”. Ce pași a făcut România, în aproape două decenii, pentru a se adapta la schimbările climatice

Adolescenții susțin că responsabilitatea pentru rezolvarea problemelor de mediu revine fiecărui individ în parte, în primul rând.

În ordine descrescătoare, responsabilitatea revine și instituțiilor statului, instituțiilor internaționale, comunităților afectate, administrațiilor locale și abia în ultimul rând agenților economici.

Răspunsurile referitoare la măsurile care ar trebui luate pentru soluționarea problemelor de mediu sunt, de asemenea, în linie cu cele anterioare. Programele de educație ecologică sunt pe primul loc, în timp ce schimbarea sistemului economic este din nou la coadă, pe penultimul loc înainte de „natura se protejează singură”.

E parțial de înțeles de ce adolescenții ar trece educația ecologică ca fiind prima măsură de luat pentru protecția mediului având în vedere că școala este „universul” lor. În același timp, plasarea sectorului economic la coada responsabilităților este atât o consecință a expunerii tinerilor la mesajele ecologice promovate de companii, cât și o lipsă a informării corecte despre responsabilitatea pentru problemele de mediu în toate sursele menționate de ei: social media, presă, școală etc.

Recomandări

Probleme în „Silicon Valley de România”: Mărturii de abuzuri și fraudă la o firmă de IT din Cluj

Pe cine consideră adolescenții vinovați pentru poluarea din România. Este educația ecologică salvarea noastră? — 25 martie 2022, Valencia, Spania. Protestul tinerilor „Fridays for Future”. | Foto: Jorge Gil/EUROPA PRESS/dpa

Companiile sunt iertate, oamenii de rând sunt învinuiți

Studiul ne confirmă percepția că se perpetuează în spațiul public un discurs favorabil agenților economici care exploatează resursele naturale în detrimentul cetățenilor de rând care sunt arătați cu degetul pentru implicare insuficientă în măsuri de protecție a mediului.

Într-o opinie anterioară, arătam cum protecția mediului din România este acaparată de companii private care finanțează majoritatea proiectelor de mediu. OMV Petrom, companie petrolieră, este cel mai des întâlnită în rapoartele de activitate ale celor mai premiate organizații de protecție a mediului, urmată de marile supermarketuri – Lidl, Carrefour, Kaufland, Metro – și IKEA.

Dincolo de discuția despre greenwashing, sursele de finanțare ne ajută să răspundem la întrebări legate de mesajele de mediu care se răspândesc în spațiul public și să ne lămurească de ce sunt companiile iertate, iar oamenii simpli – învinuiți.

Recomandări

The New York Times: Rusia instalează cuști în clădirea filarmonicii din Mariupol ca să-i judece pe soldații ucraineni

Adolescenții din România nu sunt imuni la aceste campanii de mediu finanțate de companii, iar studiul arată că și tinerii au preluat acest discurs despre responsabilitatea individuală și inocența agenților economici.

Cum răspund tinerii la: „Ce ești dispus să faci pentru protejarea mediului?”

La întrebarea „ce ești dispus să faci pentru protejarea mediului”, tinerii au pus pe primul loc încurajarea familiei și prietenilor să protejeze mediului, iar pe ultimul loc se află mersul cu bicicleta sau trotineta.

La aproape egalitate cu mersul pe bicicletă se află și participarea la proteste și manifestații, un alt rezultat îngrijorător pentru viitorul mediului, un viitor în care tinerii nu sunt dispuși să ia atitudine.

Tot la capitolul viitor, majoritatea (75%) crede că problemele de mediu se vor înrăutăți, dar opiniile sunt destul de împărțite cu privire la ce urmează. Unii spun că planeta va deveni toxică în 50 de ani, alții cred că trebuie să fim optimiști, pentru că mai mulți oameni sunt educați acum, iar alții dau șanse egale binelui și răului.

Din ce surse se informează adolescenții despre mediu

Nesurprinzător, principala sursă de informare a tinerilor cu privire la problemele de mediu sunt social media, urmate de filmele documentare, Wikipedia, iar școala se află pe locul patru, urmată de presă, familie, prieteni, organizații de protecție a mediului, reviste de specialitate, cărți, cluburi de mediu.

E interesant totuși să tinerii nu asociază educația ecologică cu școala în primul rând, probabil din cauza faptului că educația ecologică nu s-a generalizat încă în școli, fiind disponibilă ici și colo. Dar mai important decât existența programelor de educație ecologică în școli este calitatea educației ecologice în școli.

Lecțiile de la școală dau vina pe OM pentru poluare

De curând, am aflat de la nepotul meu de 8 ani că a învățat la școală că omul este responsabil pentru poluarea din lume. Astfel de „lecții” sunt departe de ne oferi speranța că educația ecologică va produce o schimbare. Învinovățirea oamenilor la grămadă nu face decât să-i scape basma curată pe cei care exploatează resursele naturale ale tuturor pentru profitul lor.

Sondajul „Atitudinea adolescenților față de problemele mediului înconjurător” a fost realizat în perioada februarie – martie 2022, pe un eșantion de 614 adolescenți cu vârste între 15 și 18 ani, atât din mediul urban, cât și din mediul rural.