Reciclarea e, de fapt, o afacere. A fost începută de o companie din SUA prin anii 50 atunci când producția de plastic, și implicit ambalaje, a cam luat-o razna și lumea nu știa cum să reacționeze. Pentru a „rezolva” responsabilitatea companiilor producătoare, reciclarea a devenit marea salvare. În prezent, producția de ambalaje și de produse, în general, este atât de diversificată, complicată și abundentă, încât reciclarea nu face față volumului enorm de ambalaje puse pe piață. 

Companiile au împins mesajul că „oamenii sunt responsabili” 

Reciclarea funcționează pentru un număr limitat de ambalaje – peturi transparente de plastic, sticle incolore, hârtie (doar câteva tipuri), carton, aluminiu. Toate trebuie să respecte numeroase criterii: să nu fie în combinație cu alte materiale, să nu fie contaminate cu mâncare, să nu aibă dop etc. Dacă aruncăm un ochi pe un raft din supermarket la întâmplare, o să vedem că majoritatea ambalajelor nu sunt reciclabile, din cauză că sunt combinații de materiale sau au tot felul de forme, etichete, culori care le fac neeligibile pentru reciclare.

Asta nu înseamnă că nu există tehnologie pentru reciclarea tuturor ambalajelor – sau că nu ar putea exista -, ci că aceste tehnologii nu sunt rentabile. Dacă nu face profit, reciclarea nu e o soluție. Prin urmare, companiile producătoare au împins cât de mult au putut mesajul că oamenii sunt responsabili pentru deșeurile din jur, iar toate companiile și campaniile s-au axat pe a informa, educa, convinge oamenii să recicleze. Și au fost atât de convingătoare, încât și oamenii se învinovățesc tot pe ei pentru gunoaiele care ne îngroapă. Nu există știre tradițională din luna martie când se umflă râurile și aduc în aval gunoaiele de prin localitățile pe unde trec la care să nu comenteze oamenii: „români nesimțiți, domle”.

REALIST DESPRE ÎNFRÂNGEREA SCHENGEN. „Ei încearcă să mascheze problemele interne cu «victorii» externe, dar nu cred că suntem la nivel Schengen”
Recomandări
REALIST DESPRE ÎNFRÂNGEREA SCHENGEN. „Ei încearcă să mascheze problemele interne cu «victorii» externe, dar nu cred că suntem la nivel Schengen”
De ce nu sunt oamenii vinovați pentru criza deșeurilor. Companiile ar trebui să-și asume responsabilitatea
Un filipinez colectează materiale reciclabile de-a lungul golfului Manila, Filipine. Potrivit unui raport publicat în jurnalul Science Advances, râurile din Filipine contribuie cu tone de deșeuri de plastic care sunt canalizate anual prin golful Manila către oceanele lumii | Foto: EPA

Protecția mediului trebuie să facă profit, ca să merite

România are o rușinoasă rată de reciclare a deșeurilor de vreo 14% (în realitate se pare că e mai mică), deși avea obligația de a recicla 50% până în 2020. Aceste procente nu se referă, însă, la totalitatea produselor și ambalajelor care sunt puse pe piață, ci doar la anumite categorii care sunt stipulate în legislație și pentru care există tehnologie. Adică, și dacă ar ajunge la o rată de 100% reciclare, România tot ar fi îngropată în gunoaie. Pentru că nici măcar standardul asumat de UE nu e așa ambițios încât să-și propună ca tot ce consumăm să se întoarcă în circuit, practic să dăm înapoi atât cât am luat. Pentru că e imposibil. Trăim într-o societate capitalistă, consumeristă, în care și protecția mediului trebuie să facă profit, ca să merite.

Industria reciclării a atins mai multe stadii absurde, printre care înființarea organizațiilor de transfer al responsabilității, care sunt niște companii care iau bani de la companii producătoare să le îndeplinească aceste ținte de reciclare. Practic, dacă o companie de băuturi răcoritoare are o țintă de reciclare de 60%, poate plăti o astfel de organizație să recicleze acea cantitate de plastic echivalentă cu procentul de 60%. Nici măcar nu trebuie să fie sticlele acelei companii. Acest business a luat turnuri de tot felul, inclusiv mega investigație la DNA, pentru că făcea multe lucruri în afară de reciclare. 

CORESPONDENȚĂ DE LA BRUXELLES. Austria a blocat aderarea României la Schengen. Olanda a votat și ea împotrivă pentru a bloca Bulgaria
Recomandări
CORESPONDENȚĂ DE LA BRUXELLES. Austria a blocat aderarea României la Schengen. Olanda a votat și ea împotrivă pentru a bloca Bulgaria

Personal, am fost la o gală a „războinicilor” reciclării, în care Mihaela Rădulescu îi premia pe primarii care au făcut reciclare în orașul lor cu câte o sabie. S-a servit și carpaccio de vită.

45 de minute prin București cu un sac de plastic

Deși principiul „poluatorul plătește” este recunoscut, pare că nu e destul de clar că poluatorul este producătorul pungii de pufuleți care face bani din ea, nu cel care mănâncă pufuleții și aruncă punga la gunoi.

Producătorul este obligat să recupereze ambalajele pe care le pune pe piață și să le recicleze. Consumatorul este obligat să arunce corect la gunoi punga de pufuleți.

Doar că de cele mai multe ori, infrastructura de reciclare înseamnă un sac negru care flutură legat de balustrada de la ghenă, unde trebuie să arunci și plasticul, și metalul, și sticla, și hârtia. Deși există obligația de colectare a deșeurilor pe cinci fracții (plastic și aluminiu, hârtie și carton, sticlă, menajer, biodegradabil) din 2010, știm foarte bine că nu se întâmplă. (Aici situația pe cele 42 de județe în ce privește colectarea separată în 2020 realizată de Raul Pop, fost secretar de stat la Ministerul Mediului și expert pe managementul deșeurilor.)

INTERVIU. Mesajul directorului din Alba care a anunțat că nu mai prelungește contractele cu firmele austriece: „Sunt parteneri serioși, dar e timpul să dăm un mesaj – nu e o favoare să ne tratați drept egali!”
Recomandări
INTERVIU. Mesajul directorului din Alba care a anunțat că nu mai prelungește contractele cu firmele austriece: „Sunt parteneri serioși, dar e timpul să dăm un mesaj – nu e o favoare să ne tratați drept egali!”

Chiar și cei mai dedicați consumatori care colectează gunoaie separat în cinci saci sub chiuvetă se chinuie să găsească tomberoane separate unde să le arunce.

Într-una dintre încercările mele, m-am plimbat cu un sac plin cu plastic 45 de minute prin București, m-am oprit la o bere și apoi m-am întors cu el acasă. Efortul de a colecta separat deșeurile ar trebui răsplătit, nu considerat obligație față de planetă. Așa cum toate firmele de pe lanțul de management al deșeurilor lucrează pentru profit, și oamenii care colectează corect ambalajele și le furnizează companiilor care fac bani din reciclare ar trebui plătiți.

În ciuda unor exemple izolate unde se aplică principiul „pay as you throw” / „plătește pentru cât arunci” – adică efortul de a colecta separat se vede în reducerea tarifelor pentru cetățean – colectarea separată a deșeurilor de către cetățean se face pe bază de voluntariat și în baza unei vinovății față de poluarea planetei. 

De ce nu sunt oamenii vinovați pentru criza deșeurilor. Companiile ar trebui să-și asume responsabilitatea
Plastic și măști, pe o plajă la Marea Roșie | FOTO: Andrey Nekrasov/ZUMA Wire

Cea mai bună educație ecologică este infrastructura

Bineînțeles că sunt și opțiuni, mai ales dacă ești dispus/ă să faci efortul, poți găsi soluții pentru multe deșeuri produse în casă. Iar ecologiștii care susțin că educarea populației e cheia îți vor arăta că, dacă vrei, poți. Realitatea e că nici toată voința din lume nu va face față valului interminabil de deșeuri care intră pe piață, fără o politică de reducere a lor și o infrastructură funcțională de recuperare a celor care ajung pe piață.

În plus, sistemul de gestionare coerentă a deșeurilor nu ar trebui să funcționeze pe baza eforturilor oamenilor, ci pe responsabilitatea celor care fac bani din acele viitoare deșeuri.

Apropo, punga de pufuleți nu e reciclabilă. Plasticul din care se fabrică ambalajele este împărțit în șapte categorii. Majoritatea statelor au tehnologie pentru doar două dintre aceste categorii, în care intră peturile transparente și niște pungi de plastic.

Bineînțeles că educația ecologică, implicit colectarea separată și reciclarea, trebuie să facă parte din educația primită la școală, iar pentru adulți sunt necesare campanii de informare și educare. Dar cea mai bună educație e infrastructura. Până acum, infrastructura s-a dovedit a fi doar un subiect pasat între companii și autorități și pierdut în complexitatea sistemului de gestionare a deșeurilor format din primării, salubriști, colectori, reciclatori și alții care uneori se suprapun, alteori nu, dar, în general, nu vor să-și asume costurile și se ascund în spatele unor contracte.

Pentru că reciclarea e scumpă. Știți ce e ieftin? Reducerea, refuzul, reparația, refolosirea. Nu mai știu care era al cincilea R, dar eu aș pune „regândirea” sistemului economic în care protecția mediului are sens doar dacă aduce profit.

PS: În 1990, Coca-Cola a anunțat că produce sticle din plastic care conțin 25% plastic reciclat. În 1994 a renunțat la producție, pentru că nu era eficientă economic.

PS 2: Nu renunțați la a colecta separat deșeurile! Chiar și atunci când ele sunt luate împreună de camionul de gunoi, ele ajung oricum la stația de sortare unde sunt distribuite corect către stațiile de reciclare. Doar dacă reciclabilele sunt amestecate cu gunoiul menajer (fracția umedă) e o problemă. În rest, e ok.

Urmărește-ne pe Google News
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.

„De unde sunteți?”, s-a interesat taximetristul din Qatar. Când a auzit România, n-a mai acceptat să plece! Ce a spus
GSP.RO
„De unde sunteți?”, s-a interesat taximetristul din Qatar. Când a auzit România, n-a mai acceptat să plece! Ce a spus
Harry şi Meghan, gafă colosală în noul documentar! Au fost PRINŞI CU MINCIUNA, fanii sunt furioşi
Playtech.ro
Harry şi Meghan, gafă colosală în noul documentar! Au fost PRINŞI CU MINCIUNA, fanii sunt furioşi
O recunoști? S-a transformat total, la nouă ani de când și-a pierdut soțul. El era mai mare decât ea cu 47 de ani, dar asta nu a stat niciodată în calea iubirii lor
Viva.ro
O recunoști? S-a transformat total, la nouă ani de când și-a pierdut soțul. El era mai mare decât ea cu 47 de ani, dar asta nu a stat niciodată în calea iubirii lor
Antreprenorii români încep boicotul, după ce Austria a votat NU pentru Schengen. "Nu vom mai lucra cu OMV Petrom niciodată"
Observatornews.ro
Antreprenorii români încep boicotul, după ce Austria a votat NU pentru Schengen. "Nu vom mai lucra cu OMV Petrom niciodată"
Decizia imediată a unui important om de afaceri din Arad după ce Austria a votat împotriva României
Știrileprotv.ro
Decizia imediată a unui important om de afaceri din Arad după ce Austria a votat împotriva României
Ea este tânăra care vede fantome de la opt ani. Cum a reacționat când un spirit a mângâiat-o pe față noaptea
FANATIK.RO
Ea este tânăra care vede fantome de la opt ani. Cum a reacționat când un spirit a mângâiat-o pe față noaptea
ALERTĂ | FCSB, sancţionată dur de UEFA. De ce a fost găsită vinovată echipa lui Gigi Becali
Orangesport.ro
ALERTĂ | FCSB, sancţionată dur de UEFA. De ce a fost găsită vinovată echipa lui Gigi Becali
Horoscop 9 decembrie 2022. Scorpionii pot trăi un moment delicat sau astăzi să apară un nou episod dificil în viața lor
HOROSCOP
Horoscop 9 decembrie 2022. Scorpionii pot trăi un moment delicat sau astăzi să apară un nou episod dificil în viața lor
Povestea lui Pavel Traian, din Cluj: a primit tratamentul care l-a scăpat de dureri la 6 ani de la diagnostic
PUBLICITATE
Povestea lui Pavel Traian, din Cluj: a primit tratamentul care l-a scăpat de dureri la 6 ani de la diagnostic