De ce România ar trebui să aibă, printre prioritățile de securitate, și contracararea spionajului chinez 

1. Fostul premier Viorica Dăncilă a preluat funcţia de preşedinte şi director general al Casei Româno – Chineze, o asociație privată care spune că „are ca scop principal îmbunătățirea dialogului și cooperării dintre cele două țări”, potrivit grupului de investiții Niro, într-un comunicat.

Dăncilă a fost numită în această funcție de conducere pe 23 septembrie, la Nanjing, iar cu câteva săptămâni înainte, ea participase, alături de Adrian Năstase, la parada militară de la Beijing, denumită și summitul dictatorilor. „Am preluat funcţia de preşedinte, dar şi de director general la Casa Româno-Chineză. După venirea mea din China, unde am fost numită vicepreşedinte al Comisiei de Cooperare Economică şi Dezvoltare China-Europa, am avut o discuţie cu secretarul general al Casei, domnul Dumitru Nicolae, care m-a rugat să preiau această funcţie, având în vedere relaţiile bune pe care le am cu China, şi nu numai, şi faptul că am fost o persoană foarte activă în dezvoltarea relaţiilor economice dintre România şi China”, explica Viorica Dăncilă.

Dumitru Nicolae este un om de afaceri care are interese financiare în relația cu China de ani buni, fiind unul dintre apropiații fostului general de Securitate Iulian Vlad, decedat în anul 2017. Potrivit blogului jurnalistului Cătălin Prisăcariu, soția fiului lui Iulian Vlad a lucrat la compania lui Dumitru Nicolae, zis „NIRO”.

Iulian Vlad a fost vicepreședintele Casei de Comerț Româno-Chineză.

2. Europarlamentara Diana Șoșoacă, urmărită penal pentru 11 infracțiuni, a efectual în luna octombrie o vizită diplomatică în China. Potrivit paginii sale de Facebook, Șoșoacă a vizitat Ministerul chinez de Externe, unde europarlamentarul român a fost primit de Yang Tao, vicepreședintele Institutului Chinez pentru Afaceri Externe. Dorința europarlamentarei române este reluarea contactelor oficiale dintre Parlamentul European și Republica Populară Chineză.

3. O investigație a publicației Info Sud-Est a arătat recent că mii de echipamente de supraveghere video aduse din China au împânzit Dobrogea, regiune vecină cu Ucraina și graniță a NATO și a Uniunii Europene. Camerele video au fost cumpărate cu bani de la bugetul de stat sau cu bani europeni, prin PNRR, de la firme aflate pe lista neagră a SUA, Canadei sau Marii Britanii.

Toate aceste trei subiecte dovedesc, din unghiuri de analiză diferite, cât de important este pentru securitatea României ca Republica Populară Chineză să fie menționată ca provocare în viitoarea strategie de apărare a țării, care se află în lucru la nivelul Administrației Prezidențiale a lui Nicușor Dan. O altă analiză în care am argumentat în favoarea introducerii Chinei în strategia de apărare a țării poate fi citită aici.

De precizat că acest demers pe care îl susțin ca România să regleze la nivel strategic relația bilaterală cu China nu înseamnă izolare economică în raport cu această mare putere de la Răsărit. Din contră, există domenii economice în care România și China își pot dezvolta schimburile comerciale. În schimb, introducerea Chinei în strategia de securitate a României ar responsabiliza serviciile secrete și alte instituții competente asupra riscurilor care ar putea surveni în jurul acestor relații cu agenții economici și actorii politici chinezi, având în vedere chiar specificul de gândire și acțiune al oficialilor Chinei.

La acest moment, România înregistrează situația absurdă să nu fi contracarat niciun caz de spionaj chinez pe teritoriul său.

Cum funcționează spionajul chinez, potrivit unei analize a unui fost senior CIA

Nicholas Eftimiades este profesor în cadrul Programului de Securitate Internă al Universității Penn State, unde predă cursuri postuniversitare în domeniul securității interne, intelligence și politicii de securitate națională. Nick s-a pensionat după o carieră de 34 de ani în CIA, Departamentul de Stat al SUA și Defence Intelligence Agency, ocupând diverse funcții, inclusiv de conducere, în departamente privind colectarea și analiza informației. Eftimiades este recunoscut pentru expertiza sa în probleme legate de China și a depus mărturie în fața Congresului de mai multe ori pe teme legate de expertiza sa.

La începutul acestui an, Eftimiades a publicat a doua ediție a cărții sale „Chinese Espionage. Operations and Tactics”, care reprezintă un manual detaliat privind legislația spionajului în China, rolul Partidului Comunist Chinez în operațiunile de spionaj, tipurile de spionaj chinez, motivația recrutatorilor chinezi și cazuri de spionaj în SUA și UE. Voi detalia mai jos specificul spionajului chinez sustras din manualul lui Nicholas Eftimiades. În ultimii zece ani, el a studiat 855 de cazuri de spionaj din toată lumea.

Țintele principale, evaluate în urma acestor cazuri, ale activității de culegere de informații externe a Chinei sunt SUA, Europa, Japonia și Taiwan, tehnologia comercială și militară și secretele comerciale. Acest lucru înseamnă că întreprinderile comerciale, institutele de cercetare și universitățile sunt țintele principale ale spionajului chinez.

De amintit că în țara noastră funcționează 5 institute Confucius în cadrul marilor universități din București, Cluj, Brașov, Sibiu și Constanța. Aceste centre nu ar trebui închise, întrucât studenții români pot afla multe informații despre China, însă spionajul universitar chinez ar trebui urmărit mai atent de către instituțiile abilitate ale statului român. În plus, studenților români ar trebui să li se atragă atenția asupra riscurilor recrutării lor de către actorii chinezi. Există deja un obicei ca oficialii chinezi să ofere excursii gratuite în China, tot în scopul unei recrutări mai facile.

Partidul Comunist Chinez (PCC) folosește toate elementele societății pentru a-și susține eforturile de spionaj la nivel global. Relația de simbioză dintre PCC și aparatul de intelligence este una istorică în China. Această putere de la Răsărit este guvernată de către un partid monopolist, ai cărui lideri nu sunt aleși de către popor în mod democratic. În consecință, PCC și-a creat un aparat de intelligence extrem de puternic cu ajutorul căruia își elimină amenințările interne și externe. O lucrare foarte aprofundată despre relația PCC cu aparatul său de intelligence poate fi găsită aici.

De exemplu, toate departamentele guvernului chinez sunt obligate să sprijine operațiunile de intelligence ale Ministerului Securității Statului (MSS) atunci când li se solicită acest lucru. „Această politică simplă oferă serviciilor secrete al Chinei capacitatea de a utiliza universități, grupuri de reflecție, departamente de afaceri externe, programe educaționale sponsorizate de guvern în străinătate, programe de legătură militară, asociații de prietenie, civice și studențești etc. Această politică oferă acces la mulți oficiali guvernamentali străini, oameni de știință, academicieni și studenți”, explică Eftimiades.

Pe lângă utilizarea organismelor guvernamentale, PCC a modelat sistemul juridic al Chinei pentru a se asigura că serviciile secrete pot exploata industria privată pentru a obține acces la persoane, secrete și tehnologie străine. PCC a promulgat în ultimii ani mai multe legi care impun companiilor și persoanelor fizice să sprijine activitățile de intelligence ale Chinei.

În 2014, 2015 și 2017, Congresul Național al Poporului și Consiliul de Stat au reînnoit legislația conform căreia cetățenii și companiile chineze (care operează în China sau în străinătate) trebuie să colaboreze la efortul statului privind culegerea de informații.

Articolul 22 din Legea privind contraspionajul din 2014 prevede că, în timpul unei anchete de contraspionaj, „organizațiile și persoanele relevante” trebuie să „furnizeze în mod veridic” informații și „nu trebuie să refuze”. Articolul 7 din Legea privind informațiile naționale din China din 2017 prevede următoarele:

Orice organizație sau cetățean trebuie să sprijine, să asiste și să coopereze cu activitatea de informații a statului în conformitate cu legea și să păstreze secretele activității de informații naționale. Statul protejează persoanele și organizațiile care sprijină, asistă și cooperează cu activitatea de informații naționale.

În plus, articolul 14 din aceeași lege conferă agențiilor de informații chineze autoritatea de a obliga orice entitate să ofere acest sprijin. „Agenția de informații a statului va desfășura activități de informații în conformitate cu legea și poate solicita organelor, organizațiilor și cetățenilor relevanți să ofere sprijinul, asistența și cooperarea necesare”.

În cadrul societății chineze, companiile și cetățenii trebuie să furnizeze guvernului informații – la cerere – și să se expună la pedepse severe în caz de neconformare. Statul asigură, de asemenea, că „va proteja persoanele și organizațiile care sprijină, cooperează și colaborează în activitatea de informații naționale”.

Care sunt motivațiile chinezilor atunci când spionează alte state

Serviciile de informații anglofone au definit motivațiile specifice ale persoanelor recrutate de către serviciile secrete chineze, fie că vorbim despre cetățeni străini, în exteriorul Chinei, fie de cetățeni chinezi, în scopul spionajului domestic. Aceste motivații sunt rezumate în acronimul MICE: Money (bani), Ideology (ideologie), Coercion (constrângere) și Ego (trăsăturile de personalitate).

Au existat cazuri de militari americani (fostul sergent al Armatei americane, Joseph Schimdt) care au spionat în favoarea Chinei, având ca motivație dezamăgirea profundă față de sistemul american de stat. Acest tip de motivație ideologică politică a reprezentat un specific în timpul Războiului Rece, când personaje care aveau acces la informații sensibile de stat au spionat în favoarea puterii rivale.

Diana Șoșoacă și Viorica Dăncilă pot prezenta o astfel de vulnerabilitate ideologică, având în vedere că manifestă convingeri politice uneori contrare orientării strategice de politică externă și de securitate a României. Ba chiar ar putea manifesta sentimente de frustrare din cauza faptului că viziunile lor geopolitice sunt respinse de o bună parte a societății, vulnerabilități care pot fi ușor exploatate de către membrii PCC. În calitate de premier, Dăncilă a avut acces la secrete de stat care ar putea fi atractive oficialilor politici chinezi.

La polul opus, Europa Liberă anunța anul trecut că trei parlamentari din România – Cătălin Teniță (fost deputat), Alexandru Muraru și Pavel Popescu (fost deputat) – au fost vizați de un grup de hackeri susținut de guvernul chinez. Potrivit unui rechizitoriu al Departamentului de Justiție al SUA, acest grup de politicieni români ar fi intrat în vizorul Beijingului pentru discursurile critice la adresa regimului comunist chinez și acuzațiile de încălcare a drepturilor omului aduse acestuia.

În același timp, trebuie menționat că autoritățile chineze încurajează spionajul economic.

Companiile private chineze au o atitudine agresivă în ceea ce privește spionajul, explică Nicholas Eftimiades, fiind implicate în 182 de cazuri (22%) din totalul activităților de spionaj la nivel mondial. În mod similar, întreprinderile de stat colectează în mod activ informații sau tehnologie, fiind implicate în 141 de cazuri (17%).

Potrivit ambasadorul Chinei în România,  Han Chulin, până în anul 2023, existau „aproximativ 14 mii de întreprinderi chinezești înregistrate în România, cu un capital total de 410 milioane de dolari”. Declarația ambasadorului Chinei a fost făcută cu ocazia celei de-a 20 a aniversări de la stabilirea Parteneriatului de Prietenie și Cooperare dintre Republica Populară Chineză și România.

Spionajul de natură economică poate reprezenta o vulnerabilitate inclusiv în cazul companiei NIRO, știut fiind faptul că patronul acestei companii românești are legături cu oameni politici români, dar și contacte la nivelul Partidului Comunist Chinez.

O tehnică MSS, în procesul de selectare și recrutare a țintelor, a fost explicată, în august 2023, de către Sir Ken McCalum, șeful MI-5 britanic. El a dezvăluit că MSS a contactat online peste 20.000 de cetățeni britanici, încercând să îi recruteze pentru a furniza informații confidențiale. “Recrutarea prin LinkedIn a devenit o practică operațională standard a MSS. În 2018, ziarul Le Figaro a citat un raport al serviciilor secrete franceze în care se afirma că MSS a contactat 4000 de persoane pe LinkedIn, dintre care 1700 sunt angajate sau implicate integral în instituții naționale franceze. Germania a dezvăluit că peste 10.000 de cetățeni ai săi au fost contactați de MSS”, explică Nicholas Eftimiades. Practica recrutării prin social media este întâlnită și la serviciile secrete occidentale.

În privința României, în anul 2023, într-o declarație publică fără precedent, generalul Anton Rog, șeful CyberInt din SRI, a recunoscut că nu numai Rusia, dar și China a lansat atacuri cibernetice care a afectat România: „În România au fost targhetați peste 150 de specialiști, cărora li s-au propus lucruri mai mici la început și după aceea din ce în ce mai tare până când li se cereau să atace infrastructuri. I-am prelucrat om cu om, toți cei 150, i-am abordat și le-am explicat că sunt chinezii și să-și vadă de treaba lor, lucru care s-a întâmplat. Dar a durat ceva până când s-a întâmplat”. 

În statele UE s-au înmulțit cazurile de spionaj chinez

La sfârșitul lunii septembrie din acest an, un tribunal german l-a condamnat la patru ani și nouă luni de închisoare pentru spionaj în favoarea Chinei, pe Jian Guo, care a fost asistent al europarlamentarului de extremă dreapta Maximilian Krah. S-a descoperit că acuzatul, Jian Guo, a transferat documente sensibile legate de Parlamentul European către agențiile de informații chineze. Multe țări din Europa au arestat cetățeni chinezi în ultimele luni sub acuzația de spionaj în favoarea Chinei.

Suedia a arestat un cetățean chinez în aprilie anul acesta, sub suspiciunea de spionaj asupra uigurilor care trăiesc în țară. Uigurii sunt o comunitate etnică minoritară musulmană din regiunea Xinjiang din China, care acuză Beijingul de represiune asupra lor și încălcări repetate ale drepturilor omului. Acuzatul ar fi împărtășit informații confidențiale agențiilor de informații chineze. Säpo, agenția de informații a Suediei, a declarat: „Acest tip de spionaj este adesea practicat de state autoritare sau nedemocratice”.

Publicația European Times a realizat o sinteză a cazurilor recente de spionaj în favoarea Chinei care s-au întâmplat în Europa.

Anterior, Suedia a deportat o jurnalistă chineză pe nume Xuefei Chen Axelsson, deoarece era considerată un potențial risc pentru securitatea națională. China trimite spioni sub masca jurnaliștilor pentru a colecta informații, a declarat Fredrik Hallström, șeful operațional al Säpo.

Mai mult, Ucraina a arestat un student chinez și pe tatăl său pentru că au încercat să trimită informații clasificate despre sistemul de rachete „Neptun” către China.

Patru cetățeni chinezi au fost arestați pentru că au fotografiat instalații militare sensibile la baza aeriană Tanagra din Grecia. Inițial, aceștia au susținut că sunt nevinovați, afirmând că sunt turiști; cu toate acestea, agențiile de securitate au început să suspecteze un act de spionaj după ce numeroase imagini cu avioane Rafale și infrastructura bazei au fost găsite pe dispozitivele lor electronice.

Chiar și Elveția și-a exprimat îngrijorarea cu privire la riscul de spionaj din partea Chinei.

“Cele mai mari amenințări de spionaj provin din Rusia și China, ambele țări menținând o prezență puternică a serviciilor de informații în Elveția. Acestea sunt interesate de autoritățile federale, companii, organizații internaționale și instituții de cercetare”, a explicat Serviciul Federal de Informații în raportul Switzerland’s Security 2025.

Un cetățean chinez căutat pentru spionaj industrial de către SUA a fost arestat de autoritățile italiene în iulie anul acesta. Xu Zewei din Shanghai a fost arestat la Milano, fiind căutat de FBI-ul american. El a fost acuzat că a furat secrete legate de vaccinul COVID-19 prin piratarea sistemelor informatice.

Recent, trei companii chineze de tehnologie, și anume Huanyu Tianqiong Information Technology, Sichuan Zhixin Ruijie Network Technology, Ltd și Sichuan Juxinhe Network Technology, au fost descoperite că erau implicate în campanii de spionaj cibernetic pentru serviciile de informații chineze.

Datele furate de aceste companii chineze de tehnologie facilitează agențiilor de securitate chineze identificarea și urmărirea comunicațiilor și mișcărilor țintelor lor în întreaga lume, a explicat publicația European Times.

Richard Horne, directorul executiv al Centrului Național de Securitate Cibernetică din Marea Britanie, a declarat: „Suntem profund îngrijorați de comportamentul iresponsabil al entităților comerciale menționate, cu sediul în China, care a permis o campanie de activități cibernetice rău intenționate la scară globală”.

În privința României, vulnerabilitățile de securitate prin sisteme de supraveghere ale firmelor provenite din China au fost deja explicate în investigația jurnaliștilor de la Info Sud Est.

Foto ilustrativ: Shutterstock

Abonați-vă la COMPULSIV! Carte, film, muzică, politică și social media - filtrate rapid de un consumator compulsiv - Costi Rogozanu.

ABONEAZĂ-TE