Mergi direct la conținut »
Opinii Libertatea > Opinii > OPINIE | Summitul de la Sibiu, cu bune şi cu rele. Ambiţiile europene, faţă în faţă cu un "Aşa vreau eu!" românesc

OPINIE | Summitul de la Sibiu, cu bune şi cu rele. Ambiţiile europene, faţă în faţă cu un „Aşa vreau eu!” românesc

Organizarea unui summit european nu este un lucru mic. Puţine ţări şi oraşe, în afara Bruxellesului, se pot lăuda că au fost gazdele unei astfel de reuniuni. Mizele sunt mari, însă greu de explicat, ceea ce pare un paradox. Se pune întrebarea "Ce câştigă România?", iar răspunsul "prestigiu" nu mulţumeşte multă lume. Însă, poate nu aceasta trebuie să fie întrebarea.

Opinie de
Dumitru Angelescu (foto)
Toate articolele autorului

La finalul reuniunii de la Sibiu, nici Europa nu este vădit schimbată, şi nici România. Poate doar imaginea lor, iar asta pare să fi fost şi intenţia liderilor UE – „impresia artistică”. Ceea ce nu este un lucru rău, neapărat.

În spatele jocurilor de lumini şi sunet, stau problemele reale ale societăţii noastre, pe care Uniunea Europeană le poate rezolva.

Şi, dacă e nevoie ca Angela Merkel, cancelarul Germaniei, să fie îmbrăţişată călduros în Sibiu şi ca președintele Consiliului European Donald Tusk să vorbească (iar) în română pentru a înţelege acest lucru, nu este aşa o mare problemă.

Până la urmă, pe lângă agenda UE pe care au discutat-o, majoritatea liderilor europeni au fost interesaţi şi de cum arată la televizor. Sunt, până la urmă, în campanie electorală.

Din acest punct de vedere, summitul de la Sibiu le-a ieşit în mare parte. A fost un spectacol reuşit. Şi iată ce a ieşit în evidenţă la reuniunea Consiliului European.

  • Sibienilor le-a plăcut atenţia

Au fost străzi închise, riveranii au intrat în case cu legitimaţii speciale, restaurantele se închideau mai devreme, erau verificate de SRI şi sigilate, şcolile au fost închise o săptămână, traficul a fost dat peste cap.

Şi, cu toate acestea, niciun om dintre cei cu care am vorbit zilele acestea nu s-a plâns de situație. Pentru că erau mândri că un eveniment de asemenea anvergură are loc la ei în oraş.

Tineri sau bătrâni, se gândeau atât la imaginea Sibiului şi a ţării, cât şi la turism.

  • Organizarea a fost aproape perfecta

Problema cu lucrurile care merg bine este că nu le observi imediat. Dacă ceva nu funcţionează, îţi sare în ochi.

La Sibiu, după ceva timp am realizat că accesul este rapid, deşi sunt peste 900 de jurnalişti. Erau indicatoare peste tot şi nu te puteai rătăci.

Nu au existat momente care să scape de sub control.

Evenimentele au început la timp, chiar dacă delegaţiile trebuiau să străbată tot oraşul dintr-o parte în alta.

  • Regie bună, scenariu prost

Oricât de bine ar fi fost executată reuniunea Consiliului European, jurnaliştii, dar şi liderii străini au observat că este mai mult show decât conţinut.

Cu un Brexit în aer şi cu euroalegerile după colţ, tonul discuţiilor a fost mai rezervat decât ar fi vrut președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker.

Ar fi trebuit să fie moştenirea lui faţă de Uniunea Europeană, însă obiectivul a fost ratat pe jumătate.

  • Planeta e un obiectiv prea mare

Câţiva activişti pentru mediu au cerut (şi au primit) o audienţă în faţa președintelui francez Emmanuel Macron, chiar în Piaţa Mare din Sibiu. Voiau asigurări că va fi adoptată o declaraţie pe tema emisiilor.

A fost, însă obiectivele de mediu nu îi conving pe toţi. Jean-Claude Juncker a spus la final că acesta e rolul tinerilor, să protesteze, dar UE ar trebui să se concentreze pe obiective mai mici de mediu, imediate, nu pe reducerea peste 30 de ani a emisiilor.

Mulţi şi-au pus speranţa că un eventual „Acord de la Sibiu” pe mediu va deveni istoric.

Au rămas doar speranţele.

  • Poliţiştii şi jandarmii s-au comportat exemplar. Cu excepţii

Realitatea este că în Sibiu te simţeai în siguranţă. Erau forţe de ordine peste tot.

Ca locuitor al Sibiului, ca delegat din străinătate sau ca jurnalist, era imposibil să nu intri în contact cu un poliţist sau cu un jandarm, în încercarea de a ajunge într-un loc sau altul.

Iar, aici, forţele de ordine au fost pregătite intens: au zâmbit, au fost de ajutor, au vorbit frumos.

Există şi excepţii, desigur. Un poliţist parcat la marginea unei străzi lăturalnice a ieşit din maşină pentru a striga la jurnalişti.

„Filmaţi muşte, dacă vreţi, nu pe noi”. De ce? „Că aşa vreau eu!”. Poate atitudinea lui a fost şi motivul pentru care păzea străzi lăturalnice, şi nu vreun obiectiv al summitului.

  • Jurnaliştii străini au primit o veste proastă

La finalul summitului, mulţi voiau să iasă în sfârşit la bere şi să cunoască oraşul şi celebrul lui centru vechi. Două jurnaliste din Franţa au primit o veste proastă: centrul Sibiului e cortul de presă din care tocmai au ieşit şi piaţa în care au filmat toată ziua. Avantajul şi dezavantajul organizării.

  • Summit european, (ne)reguli româneşti

Demnitarii străini au fost păziţi inclusiv de ofiţeri ai SPP. Ei se ocupau şi de ţinerea jurnaliştilor la distanţă, în spatele unui cordon.

Regula a fost însă încălcată de multe ori, atât de jurnaliştii români, cât şi de cei străini. Când Emmanuel Macron se plimba prin piaţă, jurnaliştii au vrut să îl filmeze de aproape. Au trecut cordonul şi s-au apropiat. Au încercat şi alţii să îi le urmeze exemplul, însă deja cei care asigurau paza nu au mai vrut să îi lase.

Un jurnalist a întrebat de ce sunt lăsaţi ceilalţi, însă. „Pentru că au ajuns deja acolo, ce să le facem?”, s-a răspuns. Concluzia jurnalistului: „Tot după regulile româneşti… Contează să fii primul care le încalcă, aşa ai noroc, şi prinşi sunt ceilalţi”.

  • Mark Rutte a devenit „răufăcătorul” evenimentului

Subiectul Schengen trenează de ani buni şi nu există reuniune europeană la care să participe demnitari români ca cineva să nu ridice această problemă. Klaus Iohannis a alungat tema: „Nu în formatul Consiliului European se discută despre Schengen, ci în formatul miniştrilor de Interne”.

În schimb, premierul Olandei, Mark Rutte, n-a ezitat să comenteze din faţa Primăriei Sibiu că România nu merge în direcţia bună, pentru că nu respectă regulile.

E fapt cunoscut că Olanda foloseşte tema Schengen ca armă politică, dar comentariul lui Rutte a fost intrepretat mai mult ca o critică la adresa ţării noastre, chiar la noi acasă.

  • Vedetele zilei: Angela Merkel, Emmanuel Macron şi Donald Tusk

Cancelarul german şi preşedintele francez au fost aplaudaţi la venirea la Consiliul European de parcă se pregăteau să urce pe scenă. Donald Tusk a fost impresionat: „M-am îndrăgostit de Sibiu”.

Politicienii au fost mai bine primiţi în România decât la ei acasă.

Într-o Europă în care euroscepticismul este în creştere, evenimentele de la Sibiu trebuie să fi fost o gură de aer pentru mulţi.

Close
Închide
  Close