Cum ne ajută imagistica modernă să prevenim complicațiile pulmonare în timpul sezonului rece

Ce informații esențiale pot oferi investigațiile imagistice în cazul infecțiilor respiratorii

Infecțiile respiratorii din sezonul rece sunt frecvent subestimate. Mulți pacienți cred că dacă febra dispare și tusea se ameliorează, boala a trecut complet. În realitate, procesul inflamator poate continua la nivel pulmonar chiar și după ameliorarea simptomelor.

“O parte dintre pacienții care au avut pneumonii virale sau bacteriene dezvoltă în săptămânile următoare modificări reziduale precum atelectazii, îngroșări ale septurilor interlobulare, bronșiectazii sau zone de fibroză. Aceste modificări sunt invizibile la examenul clinic și nu pot fi detectate prin auscultație sau radiografie simplă. De aceea, imagistica avansată este esențială atunci când simptomele persistă sau când pacientul aparține unei categorii de risc”, declară dr. Radu Dumitru, Medic primar Radiologie-Imagistică Medicală în cadrul M Hospital.

În imagistica modernă, CT-ul toracic este considerat standardul de aur în identificarea leziunilor pulmonare postinfecțioase. Această investigație oferă o vizualizare detaliată a parenchimului pulmonar, a bronhiilor și a vaselor sanguine. CT-ul poate detecta modificări care nu ar fi observate altfel. 

„Când găsim zone de sticlă mată, consolidări reziduale sau bronșiectazii postinfecțioase, putem preveni evoluția spre complicații, intervenind la timp cu tratament și monitorizare. În ultima decadă, un procent semnificativ dintre pacienții care au trecut prin infecții pulmonare moderate pot dezvolta modificări persistente care necesită urmărire medicală”, adaugă dr. Radu Dumitru, Medic primar Radiologie-Imagistică Medicală.

Rolul investigațiilor RMN în afectarea pulmonară

RMN-ul pulmonar este o tehnologie mai nouă, cu indicații specifice, folosită în special în urmărirea pacienților care nu pot face CT sau care necesită monitorizări repetate fără expunere la radiații. Deși CT-ul rămâne metoda preferată pentru analiza detaliată a parenchimului pulmonar, RMN-ul oferă informații valoroase privind inflamația activă, afectarea vasculară sau evaluarea țesutului cicatricial. Specialiștii subliniază că RMN-ul pulmonar câștigă teren în evaluarea afectării post COVID, mai ales când sunt necesare examene repetate. 

„RMN-ul pulmonar ne permite să vedem diferența dintre inflamație și fibroză, fără să expunem pacientul la radiații, ceea ce este foarte important pentru cei aflați în monitorizare pe termen lung”, mai explică dr. Radu Dumitru, Medic primar Radiologie-Imagistică Medicală  în cadrul M Hospital.

Complicațiile pulmonare după sezonul rece sunt variate 

Nu întotdeauna complicațiile pulmonare sunt și evidente. Printre cele mai întâlnite se numără bronșiectaziile, o dilatare anormală a căilor respiratorii care favorizează acumularea secrețiilor și infecții repetate. De asemenea, fibroza pulmonară poate apărea după infecții severe, iar detectarea ei în stadii incipiente este crucială pentru prevenirea deteriorării funcției pulmonare. Zonele de sticlă mată, dacă persistă, pot semnala inflamație activă sau evoluția către fibroză. Aceste detalii nu pot fi identificate decât prin imagistică de înaltă rezoluție. Radiografia toracică oferă doar o perspectivă generală, insuficientă atunci când se suspectează complicații sau când pacientul nu se recuperează complet.

Cui i se recomandă investigațiile imagistice la plămâni

Pacienții care au avut pneumonii, infecții repetate, tuse persistentă sau dificultăți de respirație ar trebui să discute cu medicul despre necesitatea unui CT toracic. Recomandarea este cu atât mai importantă pentru fumători, astmatici, persoane cu boli cardiace sau pacienți cu imunitate scăzută.

Medicul imagist subliniază necesitatea unei evaluări corecte după infecțiile pulmonare. „Un pacient poate avea o radiografie normală și totuși poate prezenta leziuni reziduale la nivel microscopic sau structural, vizibile doar la CT. În practica medicală, tot mai mulți pacienți ajung la imagistică la câteva săptămâni după dispariția simptomelor, tocmai pentru că recuperarea nu este completă sau apar recidive”, mai precizează dr. Radu Dumitru.

Un alt aspect important este monitorizarea pacienților care au avut virusuri agresive în sezonul rece, cum ar fi virusurile gripale A și B, adenovirusurile sau infecțiile cu coronavirusuri. Aceste virusuri pot produce inflamație profundă în țesutul pulmonar, iar recuperarea poate dura luni. 

Nu doar pacienții cu forme severe trebuie evaluați. Uneori, infecțiile ușoare lăsate netratate pot duce la complicații tardive. De exemplu, persistenta tusei uscate timp de mai multe săptămâni poate ascunde o atelectazie, care necesită recuperare prin exerciții de respirație sau tratament antiinflamator. De asemenea, durerea toracică după o infecție respiratorie nu trebuie ignorată, deoarece poate indica inflamație pleurală sau reziduuri postpneumonice.

Prin identificarea precoce a leziunilor prin imagistică, pacienții pot evita evoluția către bronșiectazii sau fibroză. Medicii pot recomanda programe de recuperare respiratorie, controale periodice și schimbări în stilul de viață, precum renunțarea la fumat și evitarea expunerii la poluanți. 

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE