Jocurile Olimpice de iarnă 2026 - Milano & Cortina
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Ne mai despart cinci zile de debutul celei de-a 25-a ediții a Jocurilor Olimpice de iarnă, care se vor desfășura în orașele Milano și Cortina d’Ampezzo în perioada 6-22 februarie. Dacă ești un fan al sporturilor de iarnă și vrei să afli totul despre ediția din acest an a „olimpiadei albe” te afli în locul potrivit.
Cuprins:
- Ce sunt Jocurile Olimpice de iarnă
- Istoria Jocurilor Olimpice de iarnă
- Ce țări au mai găzduit în trecut JO de iarnă
- Jocurile Olimpice de iarnă revin în Europa după 12 ani
- Câți sportivi vor participa la Milano Cortina 2026
- Câți sportivi va avea România la Jocurile Olimpice de iarnă 2026
- Unde vor avea loc întrecerile olimpice din 2026
- O nouă disciplină la JO de iarnă 2026
- Medaliile sunt mai valoroase decât cele de la JO 2022
- Cât costă organizarea Jocurilor Olimpice de la Milano-Cortina
Ce sunt Jocurile Olimpice de iarnă
Jocurile Olimpice moderne s-au inspirat din Jocurile Olimpice antice, care erau organizate la Olympia (Grecia) între anii 776 î.Hr. și 394 d.Hr. Baronul Pierre de Coubertin din Franța a fost cel care a înființat Comitetul Internațional Olimpic (CIO) la 1.500 de ani după încheierea jocurilor antice, în 1894. Doi ani mai târziu au fost organizate primele Jocuri Olimpice de vară moderne, la Atena.
Jocurile Olimpice de iarnă reprezintă una dintre cele mai importante evenimente sportive internaționale dedicate sporturilor de iarnă. Competiția reunește la start sportivi de elită din toată lumea, care concurează în probe pe zăpadă și pe gheață, conform Cartei Olimpice. Primele cinci sporturi olimpice de iarnă (cuprinzând nouă discipline) erau bob, curling, hochei pe gheață, schi nordic (care includea disciplinele patrulă militară, schi fond, combinată nordică și sărituri cu schiurile) și patinajul (patinaj artistic și patinaj viteză).
În cei 102 ani care au trecut de la prima ediție, competiția a evoluat, astfel că în prezent cuprinde 16 sporturi, între care schi alpin, sărituri cu schiurile, hochei pe gheață, patinaj artistic, patinaj viteză sau biatlon, notează enciclopedia virtuală Wikipedia. Olimpiada de iarnă a fost găzduită de-a lungul timpului pe trei continente în treisprezece țări, toate situate în emisfera nordică.
Istoria Jocurilor Olimpice de iarnă
Reprezentanții CIO s-au gândit că ar trebui să existe și o ediție de iarnă, iar aceasta avea să fie organizată pentru prima dată în 1924, la Chamonix (Franța). De atunci, jocurile s‑au succedat la fiecare patru ani, cu excepția perioadei celui de‑al Doilea Război Mondial în care nu au putut fi organizate. Până în 1992, „olimpiada albă” s-a desfășurat în aceiași ani cu ediția de vară.
În 1986, membrii CIO au hotărât ca aceste competiții să alterneze pe cicluri separate, în ani cu numere pare. Astfel, JO de iarnă din 1992, care au avut loc la Albertville (Franța), au fost ultimele desfășurate în același an cu jocurile de vară. Pentru a schimba rotația, Olimpiada care urma să aibă loc în 1996 a fost mutată doi ani mai devreme, fiind programată în 1994, la Lillehammer (Norvegia). Olimpiada nordică a fost urmată de cea din 1998, de la Nagano (Japonia), când ciclul olimpic de patru ani a fost reluat.
Ce țări au mai găzduit în trecut JO de iarnă
De-a lungul timpului, JO de iarnă s-au desfășurat pe trei continente, fiind organizate de treisprezece țări, toate aflate în emisfera nordică. Statele Unite au găzduit competiția de cele mai multe ori (4), în 1932, 1960, 1980 și 2002, în timp ce Franța a fost gazdă în trei rânduri (1924, 1968 și 1992). Există un grup de șase țări care au fost de două ori gazda olimpiadei de iarnă: Elveția (1928 și 1948), Austria (1964 și 1976), Norvegia (1952 și 1994), Japonia (1972 și 1998), Italia (1956 și 2006) și Canada (1988 și 2010). În plus, Jocurile Olimpice de iarnă au fost găzduite o singură dată de Germania, în 1936, de Iugoslavia, în 1984, de Rusia, în 2014, de Coreea de Sud, în 2018, și de China, în 2022.
Jocurile Olimpice de iarnă revin în Europa după 12 ani
Ultima ediție europeană a Jocurilor Olimpice de iarnă a fost găzduită de orașul rusesc Soci, în 2014. Au urmat două ediții asiatice, la Pyeongchang (Coreea de Sud), în 2018, și la Beijing (China), în 2022. Italia va găzdui pentru a treia oară în istorie o ediție a JO de iarnă, după Cortina d'Ampezzo (1956) și Torino (2006). De asemenea, aceasta va fi cea de-a patra Olimpiadă per total găzduită în „Cizma”, italienii având la activ și o ediție a jocurilor de vară, Roma 1960. În același timp, trebuie spus că acestea vor fi primele Jocuri Olimpice care se vor desfășura în două orașe. Candidatura comună Milano-Cortina a fost desemnată câștigătoare la cea de-a 134-a sesiune a CIO din 24 iunie 2019, în dauna candidaturii comune a orașelor suedeze Stockholm și Åre.
Câți sportivi vor participa la Milano Cortina 2026
Spre deosebire de prima ediție, la care au luat parte 294 de sportivi din 16 țări, la Jocurile Olimpice de iarnă de la Milano și Cortina d’Ampezzo s-au calificat peste 3.500 de sportivi din 93 de țări, între care și România. Aceștia se vor lupta în cele două săptămâni de întreceri pentru cele 735 de medalii puse în joc (245 de aur, 245 de argint și 245 de bronz) în cele 16 discipline olimpice, aflăm de pe site-ul oficial al Jocurilor Olimpice.
Câți sportivi va avea România la Jocurile Olimpice de iarnă 2026
Țara noastră va fi reprezentată la olimpiada din Italia de o delegație formată din 29 de sportivi (28 de titulari și o rezervă). Aceștia vor concura la nouă discipline. Biatlonista Eva Tofalvi rămâne cea mai longevivă reprezentantă a României la Jocurile Olimpice de iarnă, fiind sportiva care a participat la cele mai multe ediții ale competiției supreme. De-a lungul carierei, ea a luat startul la șase ediții olimpice consecutive: Nagano 1998, Salt Lake City 2002, Torino 2006, Vancouver 2010, Sochi 2014 și PyeongChang 2018. Potrivit informațiilor de pe cosr.ro, singura medalie olimpică din palmaresul României la sporturile de iarnă este bronzul cucerit în 1968, la Grenoble, de Ion Panțuru și Nicolae Neagoe la bob 2 persoane. Iată-i pe cei care ne vor reprezenta la JO de iarnă de la Milano și Cortina:
Biatlon
- Feminin: Anastasia Tolmacheva, Andreea Mezdrea
- Masculin: George Buta, George Colțea, Raul Flore, Dmitrii Shamaev
- Antrenori: Gheorghe Stoian (principal), Sorin Gîrbacea, Cristian Moșoiu, Vasile Gheorghe (principal-feminin)
Bob
- Titulari: Constantin Dinescu, George Iordache, Mihai Păcioianu, Mihai Tentea
- Rezervă: Andrei Nica
- Antrenori: Iulian Păcioianu (principal), Dorin Grigore
Patinaj artistic
- Feminin: Julia Sauter
- Antrenor: Roxana Luca
Sanie
- Feminin: Corina Buzățoiu, Raluca Strămăturaru, Carmen Manolescu
- Masculin: Valentin Crețu, Eduard Crăciun, Marian Gîtlan, Darius Șerban
- Antrenori: Alexandru Comșa (principal), Radu Eugen (secund)
Sărituri cu schiurile
- Feminin: Daniela Toth, Delia Folea
- Masculin: Daniel Cacina, Mihnea Spulber
- Antrenori: Florin Spulber (principal), Adrian Comănescu
Schi alpin
- Feminin: Sofia Moldovan
- Masculin: Alexandru Ștefănescu
- Antrenori: Luigi Rossi (feminin), Andrei Burchiu (masculin)
Schi fond
- Feminin: Delia Reit
- Masculin: Paul Pepene, Gabriel Cojocaru
- Antrenori: Ioan Lungociu (principal), Ioan Poponeci
Snowboard
- Feminin: Kata Mandel, Henrietta Bartalis
- Antrenori: Kinda Geza (principal), Zoltan Reisz
Unde vor avea loc întrecerile olimpice din 2026
Întrecerile din cadrul „olimpiadei albe” de la Milano și Cortina vor fi organizate în opt localități. Astfel, Antholz va găzdui probele de biatlon, Bormio va fi scena întrecerilor de schi alpin și de schi-alpinism, în timp ce Cortina va fi dedicată probelor de bob, curling, skeleton, schi alpin și sanie.
La Livigno se vor desfășura concursurile de schi artistic și snowboarding, în timp ce Milano va găzdui concursurile de patinaj artistic, hochei pe gheață, patinaj viteză și short-track.
La Predazzo vor avea loc probele de sărituri cu schiurile și de combinată nordică, iar Tesero va găzdui întrecerile de schi fond și de combinată nordică.
Ceremonia de deschidere va avea loc pe stadionul San Siro din Milano, iar cea de închidere pe arena olimpică din Verona. Probele olimpice se vor desfășura pe un teritoriu care se întinde pe o suprafață totală de aproximativ 22.000 km2. Programul complet al întrecerilor de la Milano-Cortina 2026 poate fi văzut aici.
O nouă disciplină la JO de iarnă 2026
Începând cu anul 1992, programul Jocurilor Olimpice de iarnă a fost extins prin introducerea unor discipline noi, precum patinaj viteză pe pistă scurtă (short track), snowboarding, schi artistic și schi pe pârtie cu movile. Integrarea acestor probe a contribuit la creșterea atractivității competiției la nivel global, depășind aria tradițională a Europei și Americii de Nord. Astfel, deși națiuni europene consacrate, ca Norvegia și Germania, continuă să domine disciplinele clasice de iarnă, alte țări precum Coreea de Sud, Australia și Canada au obținut rezultate remarcabile în noile sporturi incluse în program.
La ediția din acest an în programul olimpic va fi inclus în premieră cel mai vechi sport de iarnă. Este vorba despre schi-alpinism sau, pe scurt, SkiMo (Ski mountaineering). Este o disciplină în care sportivii urcă pante dificile purtând bocanci și schiuri, folosind piei de focă pentru a obține aderență, iar înainte de coborârile rapide, desfășurate pe teren stâncos sau înghețat, le îndepărtează. La Jocurile Olimpice de la Milano și Cortina vor fi incluse probe individuale și o ștafetă mixtă. Deși acest sport are origini vechi, care datează din secolul al XIX-lea, primul Campionat Mondial a fost organizat abia în 2002, în Franța. Schi-alpinismul se află sub autoritatea Federației Internaționale de Schi Alpinism (ISMF) și a fost deja prezent în programul Jocurilor Olimpice de iarnă pentru Tineret de la Lausanne, din 2020.
Medaliile sunt mai valoroase decât cele de la JO 2022
Medaliile care vor fi acordate la Jocurile Olimpice de la Milano și Cortina au fost realizate de Monetăria de Stat a Italiei, Instituto Poligrafico e Zecca dello Stato (IPZS). Potrivit informațiilor publicate de portalul Inside the Games, medaliile sunt de aproximativ două ori mai valoroase comparativ cu cele de la Jocurile Olimpice de vară de la Paris 2024. Medaliile pentru care se vor lupta sportivii la Olimpiada de iarnă cin Italia impresionează printr-un design special, format din două fețe care se întrepătrund – Milano și Cortina – un concept ce sugerează punctul culminant al parcursului sportivilor, dar și sprijinul constant al celor care le-au fost alături pe drumul spre performanță. Deși discurile sunt produse de IPZS din materiale reciclate, provenite de la companii specializate în recuperarea deșeurilor, nivelul de finisare și calitatea sunt la cele mai înalte standarde.
Conform agenției Reuters, prețul aurului a crescut constant pe tot parcursul anului trecut, inclusiv la început de 2026, atingând un maxim de 5.000 de dolari uncia în această lună. O evoluție similară a avut și argintul, care a ajuns la la un nivel record de 100 de dolari pe uncie. Medaliile olimpice de aur au fost confecționate din aur masiv până în 1912, însă acestea au început să fie realizate din argint și placate cu aproximativ șase grame de aur pur, conform regulamentelor stabilite de Comitetul Internațional Olimpic. La cotațiile actuale, valoarea aurului dintr-o medalie de aur pentru JO de iarnă din 2026 este estimată la puțin peste 700 de euro.
Medaliile de argint sunt fabricate în principal din argint veritabil, la care se adaugă, de regulă, cupru, pentru a spori rezistența la uzură fără a compromite strălucirea. În schimb, medaliile de bronz, precum cele acordate la JO de vară din 2024, sunt realizate din cupru pur. În total, pentru ediția italiană a „olimpiadei albe” au fost produse 1.146 de medalii, inclusiv pentru întrecerile paralimpice, care vor avea loc în perioada 6-15 martie.
Cât costă organizarea Jocurilor Olimpice de la Milano-Cortina
Bugetul total al Jocurilor Olimpice de iarnă Milano‑Cortina 2026 este unul substanțial, reflectând complexitatea și amploarea organizării unui eveniment sportiv de asemenea anvergură. Astfel, se estimează că bugetul operațional se ridică la aproximativ 1,7 miliarde de euro, sumă care este destinată exclusiv desfășurării competițiilor sportive.
În ceea ce privește costurile totale, incluzând aici și investițiile în infrastructură și organizare, acestea vor depăși 5,2 miliarde de euro și cuprind atât finanțări publice pentru dezvoltarea infrastructurii și transportului, cât și contribuții private.
Resursele financiare vor acoperi nu doar facilitățile sportive, ci și transformările urbane și optimizările logistice necesare pentru buna desfășurare a Jocurilor. La Jocurile Olimpice, fie ele de iarnă sau de vară, sportivii nu primesc premii în bani direct de la Comitetul Internațional Olimpic pentru medaliile cucerite, se mai precizează pe Inside the Games. În schimb, multe țări oferă propriile bonusuri financiare pentru sportivii medaliați, conform regulilor fiecărui comitet olimpic național, iar aceste scheme variază considerabil de la o țară la alta.
Foto: Shutterstock.com
![Raiul pe pământ! Mirela Vaida trăiește într-o casă de vis, cu 5 camere, perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 €. Cum arată locuința vedetei [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
