Jocurile Olimpice de iarnă - Nicolae Neagoe a murit fără să i se îndeplinească visul: „Nu vreau să mă duc până nu o să văd iar pârtie la Sinaia”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
În istoria participărilor la Jocurilor Olimpice de iarnă, România a obținut o singură medalie, bronzul legendarilor Ion Panțuru (1934-2016) și Nicolae Neagoe (1941-2023), la bob 2, la Grenoble 1968 (Franța). Cei doi sportivi au plecat dintre noi fără ca nimănui să-i pese de ultima lor dorință: o nouă pistă la Sinaia.
Cuprins:
- Pista de bob ruginită de la Sinaia
- Nicolae Neagoe - picior amputat, scaun cu rotile, accident vascular, semipareză, spondiloză și diabet
- „Nu vreau să mor până când nu văd revenirea centrului olimpic la viață”
- „Amândoi eram fotbaliști la Carpați Sinaia. El, portar titular la echipa mare, iar eu - la juniori, în linia de apărare”
- Palmaresul olimpic al lui Nicolae Neagoe
Pista de bob ruginită de la Sinaia
Singura performanță românească majoră la JO de iarnă mai are puţin şi împlineşte 60 de ani: în 1968, la Grenoble, Ion Panţuru şi Nicolae Neagoe câştigau medalia de bronz la proba de bob 2.
Dacă atunci, România reuşea să concureze cu marile puteri mondiale, acum, situaţia sporturilor de iarnă din ţară este dramatică. În timp ce adversarii din 1968 şi-au consolidat tradiţia în aceste discipline, românii au lăsat-o să ruginească.
Singura pârtie omologată de federaţia internaţională era cea de la Sinaia. Un „şarpe” metalic de 1.500 de metri, cu 13 curbe care și în prezent se degradează fără ca acest lucru să intereseze pe cineva.
O pistă nouă poate costa și 30 de milioane de euro.
Nicolae Neagoe - picior amputat, scaun cu rotile, accident vascular, semipareză, spondiloză și diabet
„În iunie sunt patru ani de când mi-au tăiat degeaba piciorul stâng! Au vrut să mi-l taie tot, până la urmă m-au lăsat doar fără laba de la stângul. Am o proteză, dar nu prea mai e bună. Una nouă m-ar costa 4.200 de lei și nu am de unde să-i scot”, dezvăluia, trist, în 2018, cel care a făcut lupte și fotbal, dar s-a îndrăgostit iremediabil de bob.
Se deplasa într-un cărucior, „dar când am oaspeți, reușesc să mă ridic și în picioare și să merg puțin cu ajutorul bastonului”. La acest necaz se adăuga un accident vascular soldat cu o semipareză și spondiloza pe mâna dreaptă, plus un diabet.
Neagoe a plecat dintre noi în 2023, fără ca nimeni să-i îndeplinească ultima dorință pe care i-o încredințase reporterului Libertatea.
„Nu vreau să mor până când nu văd revenirea centrului olimpic la viață”
Plină de buruieni, cu elemente de fier lipsă, acoperită de vegetație, pârtia de bob de la Sinaia mai e folosită doar de rideri extremi. Pe vremuri, pe perioada iernii, în zonă era agitație.
Construcția a fost realizată în perioada 1974-1976. Cu pârtia din Sinaia inutilizabilă şi fără o alternativă viabilă la dispoziţie, sportivii români au ajuns într-o situaţie incredibilă, se antrenează prin Austria și Germania.
„Am făcut zeci de intervenții, rapoarte către federație, primărie, MTS! Pârtia a ajuns, cu timpul, un dezastru. Scopul meu? Nu vreau să mor până când nu văd revenirea centrului olimpic la viață. Trebuie o ordonanță de urgență dată de Guvern pentru a se trece la reabilitarea pârtiei” - Nicolae Neagoe, în 2018, fost angajat MTS în funcția de administrator al bazelor Pârtia de Bob-Sanie Sinaia și Complexul Național pentru Pregătirea Loturilor Naționale Sportive Piatra Arsă din Masivul Bucegi, de unde a și ieșit la pensie.
Nicolae Neagoe a început sportul la 13 ani, practicând, mai întâi, luptele și fotbalul, la Clubul Carpați din Sinaia. La 20 de ani s-a îndrăgostit de coborârile cu bobul și a început să practice acest sport de performanță la Clubul Schi-Bob Sinaia.
În 1967, la Igls, în Austria, a cucerit titlul european la bob de patru persoane, alături de Ion Panțuru, Petre Hristovici (87 de ani) și Gheorghe Maftei (1939-2006), iar la bob de două persoane, alături de Panțuru, a fost medaliat cu argint.
În 1969, la CE de la Cervinia, a urcat pe treapta a doua a podiumului, tot alături de Panțuru, iar în 1970, la bob de 4 persoane, a obținut medalia de bronz.
După retragerea din activitatea competițională, Nicolae Neagoe a devenit antrenor la clubul care l-a consacrat. A primit titlul de Maestru Emerit al Sportului.
„Amândoi eram fotbaliști la Carpați Sinaia. El, portar titular la echipa mare, iar eu - la juniori, în linia de apărare”
La moartea lui Ion Panțuru, cu 7 ani înaintea lui, Nicolae Neagoe transmitea un mesaj emoționant.
„Suntem doi, dar Ion Panțuru a fost și va rămâne cel mai mare pilot de bob din România. Amândoi eram fotbaliști la Carpați Sinaia. El, portar titular la echipa mare, iar eu - la juniori, în linia de apărare
El m-a vrăjit să formăm un echipaj de bob, pentru că i s-a părut că putem fi mai buni decât în fotbal. El avea vechime în bob, participase la Olimpiada de la Innsbruck 1964 împreună cu Gheorghe Maftei și tot cu Maftei câștigase Cupa Mondiala de Tineret.
Acest El a fost Ion Panțuru. Împreună am deschis o nouă eră a bobului”.
Palmaresul olimpic al lui Nicolae Neagoe
- Grenoble 1968 - bob două persoane/locul 3;
La Grenoble, proba de bob în două persoane s-a desfășurat în perioada 4-5 februarie la L'Alpe d'Huez, având loc o egalitate unică pentru medalia de aur. Italia - 1 (Eugenio Monti și Luciano de Paolis) și Germania de Vest - 2 (Horst Floth și Pepi Bader) au terminat ambele cu un timp total de 4:41.54. Ion Panțuru și Nicolae Neagoe au primit bronzul, fiind cronometrați în 4:44.46.
- Grenoble 1968 - bob patru persoane/locul 4.
