Libertatea: Domnule Răducanu, cum merge afacerea cu şcoala de fotbal?
Marcel Răducanu: Foarte bine, chiar pot spune că neaşteptat de bine, date fiind condiţiile financiare din zonă şi cele cauzate de criză. Am foarte mulţi copii înscrişi şi avem câte două-trei grupe, zilnic, la antrenamente.
Am observat că munciţi cot la cot cu ei, nu vă rezumaţi la a da indicaţii…
Păi aşa este şi normal, să te implici ca antrenor, mai ales când este vorba de copii. Ei trebuie să vadă ceea ce le ceri, nu au cum să înţeleagă dacă doar le spui, fără să le exemplifici.
Sunt mai talentaţi nemţii decât românii?
Nu aş putea spune că sunt mai talentaţi, dar cu siguranţă sunt mult mai serioşi. Ei nu se nasc precum noi, românii, să ştie “cu v a r z a ” , dar vor să înveţe şi se ţin de treabă.
Fotbalul din România îl mai urmăriţi?
Mă mai uit la meciurile din cupele europene sau la meciurile naţionalei, dar nu vreau să comentez prea mult pe marginea acestui subiect, pentru că sunt plecat de mulţi ani de acolo şi, necunoscând foarte bine ceea ce se întâmplă, nu vreau să deranjez pe cineva prin ceea ce spun.
Spune că Steaua nu mai e ce a fost
Totuşi, despre Steaua, echipa la care aţi jucat, ce părere aveţi?
Steaua nu mai este ce a fost, asta e clar. Nu ştiu care sunt motivele, sau poate ştiu, dar nu vreau polemici cu nimeni. Cert este că acolo sunt câţiva jucători tineri de valoare, care, dacă vor lucra în condiţii profesioniste şi vor avea parte de linişte, pot ajunge departe.
Echipa naţională este aproape să mai rateze o calificare…
Ce spuneţi despre Răzvan Lucescu? Să ştiţi că Răzvan nu este un băiat rău. Ştie meserie, dar are nevoie de timp şi trebuie să mai acumuleze puţină experienţă.
Are probleme de sănătate, dar nu grave
Pe Marcel Răducanu l-am găsit la Dortmund puţin necăjit din cauza celor apărute în presa din România cu privire la o posibilă paralizie a sa. “S-a exagerat ce s-a scris. Situaţia nu e atât de gravă. Am dureri la spate, dar mă voi face bine. Şi nu vreau să se creadă că cerşesc mila cuiva”, ne-a spus Răducanu, demonstrându-ne apoi, la antrenamentul pe care îl avea, că poate alerga fără probleme.