România capitulează în cursa energiei nucleare cu Polonia

Este vorba despre construcţia unei centrale modulare cu o capacitate instalată de 462 MWe, pe amplasamentul fostei termocentrale pe cărbune din Doiceşti. Noul sit va utiliza tehnologia NuScale Power, prin punerea în funcţiune a şase reactoare modulare de mici dimensiuni, fiecare cu o capacitate instalată de 77 MW.  Declarațiile lui Ilie Bolojan vin în contextul în care, recent, atât US-EXIM, cât și Americas Development Finance Institution și-au exprimat interesul de a investi aproximativ 7 miliarde de dolari în proiectul SMR de la Doicești, prin compania de proiect RoPower. 

În căutarea energiei ieftine și curate, România, Bulgaria, Polonia, Cehia și chiar Ucraina se află printre țările care și-au exprimat interesul pentru proiecte SMR din 2019 și până în prezent, timp în care fiecare stat a semnat unul sau mai multe memorandumuri de înțelegere cu companii din SUA. Din întregul „pluton” de state, România și Polonia s-au detașat cu acțiuni concrete, cu situri de dezvoltare selectate și companii de proiect formate. România este singurul stat din Europa care are etapele FEED (Front End Engineering and Design) finalizate și o Decizie Finală de Investiție adoptată la nivelul companiei Nuclearelectrica. În contrapondere, Polonia are o strategie mai agresivă de înlocuire a cărbunelui din mixul energetic cu energie nucleară. Polonezii au anunțat intenția de a construi 24 de reactoare modulare mici și două centrale nucleare clasice, în parteneriat cu companii din SUA și Coreea de Sud. 

În timp ce situl de la Doicești a fost selectat și anunțat încă din 2023, polonezii au anunțat primul amplasament în august 2025. Mai mult decât atât, proiectul care urmează să fie dezvoltat de polonezi în centrul industrial de la Włocławek de către ORLEN și Synthos Green Energy folosește o tehnologie care nu a fost încă aprobată de nicio autoritate de reglementare – GE Hitachi BWRX-300. Despre același tip de tehnologie pe care Ilie Bolojan îl respinge, premierul polonez Donald Tusk a declarat în repetate rânduri că susține decizia de a accelera proiectele de tip SMR, pe care le-a numit cel mai recent „o oportunitate reală” chiar la finalul unei ședințe de guvern. Acesta a calificat programul strategic nuclear al țării sale ca un „simbol al saltului energetic polonez”.

Sună descurajant ce zice Ilie Bolojan. Fie fostul premier știe mai multe, fie bate câmpii, fie vrea, pur și simplu din interese obscure, să saboteze o investiție ultrastudiată și megadezbătută care deja a demarat. Continuă pe o linie de sabotaj al politicii externe începută de alți inconștienți veseli într-un context internațional delicat, în care oricum administrația Trump nu moare de dragul României. Asta în timp ce Polonia reușește – cu un președinte catalogat de mulți drept naționalist, dar care trăiește rezonabil cu Tusk – să-și vadă excelent atât de agenda proeuropeană, cât și de cea proamericană. Independență energetică înseamnă nu doar curent mai ieftin (oricum, la noi tarifele sunt apocaliptice) și decarbonizare, ci și investiții străine mai multe și mai mari, ba chiar și exporturi.

Că americanii se uită totuși spre noi o arată faptele din trecutul apropiat. Departamentul de Stat al SUA a anunțat încă din 2022 o investiție de start pentru faza de studii în valoare de 14 milioane de dolari, fiind și primul proiect România-SUA anunțat de un președinte american. În timpul summitului G7 de la Hiroshima, din mai 2023, Joe Biden a subliniat public sprijinul Statelor Unite pentru proiectul SMR de la Doicești. 

Între timp, la Doicești, fosta termocentrală a fost demolată și situl este pregătit pentru începerea proiectului nuclear. Etapele FEED 1 și FEED 2 au fost finalizate și contractorul principal pentru aceste lucrări a fost compania americană Fluor, multinațională specializată în lucrări mari de energie pe majoritatea continentelor. Interesant, vicepreședintele Fluor, Pedro Garcia a declarat pentru publicația Newsweek că proiectul din „România e cu 2 ani înaintea Europei la SMR. Proiectul de la Doicești e în grafic”. Fluor Corporation lucrează, de asemenea, și la Cernavodă 3 și 4. Data de începere a operării comerciale pentru primul modul ar urma să fie iulie 2033, iar pentru întreaga centrală de 462 MW – decembrie 2034, depinzând de acordurile comerciale pentru achiziția celorlalte 5 module.

Rămâne de văzut care-i realitatea din spatele declarațiilor sforăitoare ale lui Ilie Bolojan, marele gardian al banului public. Nuclearelectrica a venit vineri cu clarificări și a explicat elegant, în stil corporatist, că acordurile trebuie respectate. Nu aruncate în derizoriul populismului, așa cum face fostul premier.

Abonați-vă la COMPULSIV! Carte, film, muzică, politică și social media - filtrate rapid de un consumator compulsiv - Costi Rogozanu.

ABONEAZĂ-TE