Libertatea vă prezintă cele mai dure patru curse de rezistenţă din lume
Indiferent că se desfăşoară pe nisip, în apă, pe zăpadă sau călare pe bicicletă, ultramaratoanele îi fac pe concurenţi să-şi atingă pragul superior al adaptabilităţii la condiţiile de mediu, la durere, la oboseală şi la efort. În ultimele două decenii, aceste întreceri au câştigat tot mai mulţi adepţi, asemenea competiţii având loc în întreaga lume. Pe lângă cursele propriu-zise, participanţii urmează antrenamente complexe de adaptare la acest efort supraomenesc, şi nu puţine au fost cazurile în care sportivii şi-au pierdut viaţa sau au suferit traume grave forţându-şi limitele. Nebunia începe în luna martie.
Manhattan Island Marathon Swim
Desfăşurat în iunie, în apele sărate din apropierea New York-ului (SUA), maratonul are un traseu de aproape 46 km, în jurul insulei Manhattan. Înotătorii trebuie să înfrunte temperaturile de 17-19 grade Celsius, vântul, curenţii şi traficul naval şi să termine cursa în mai puţin de nouă ore şi jumătate. Taxa de înscriere este de 1.200 de euro, iar concurenţii trebuie să fi terminat anterior unul dintre concursurile Manhattan Island Marathon, Ederle Swim, English Channel, Catalina Channel sau să fi înotat sub observaţie, fără costum de scafandru, timp de patru ore.
Marathon des Sables
Cursa Are o lungime de 254 km şi se desfăşoară în deşertul din sudul Marocului, începând din 1986. Taxa de înscriere este de 2.550 de euro. Concurentul trebuie să-şi ţină lucrurile personale şi mâncarea în rucsac, iar apa şi corturile sunt furnizate de organizatori. Ziua, temperatura ajunge până la 50 °C la umbră, iar noaptea scade până la 14°C. În fiecare an, la finalul lunii martie între 600 şi 800 de concurenţi participă la cursă, trebuind să îndeplinească următoarele condiţii: să aibă peste 18 ani, să prezinte un certificat medical valabil şi analize ale inimii.
Winter Ultra Marathon
Dificila cursă de anduranţă se desfăşoară pe tot parcursul anului, de la Eagle Plains, teritoriul Yukon (Canada), până la Tuktoyaktuk, pe malul Oceanului Arctic, în apropiere de Cercul Polar. Concurenţii pot parcurge cei 550 km pe bicicletă sau pe jos, sub un vânt arctic extrem de puternic şi la temperaturi care pot ajunge uşor în martie la -35°C. Distanţa trebuie străbătută în cel mult opt zile. În fiecare an, doar câţiva participanţi reuşesc să termine cursa. Atleţilor li se impun standarde pentru îmbrăcăminte, încălţăminte şi echipament, ei având dreptul la un bagaj de maximum cinci kilograme.
Badwater Ultramarathon
Organizatorii descriu competiţia drept “cel mai dur ultramaraton din lume”. Traseul măsoară 215 km, linia de start se află la 85 de metri sub nivelul mării, în Valea Morţii din California (SUA), iar punctul de sosire este la altitudinea de 2.548 metri, în Munţii Whitney. Cursa se desfăşoară în luna iulie, când temperatura atinge 50°C la umbră. Din cauza durităţii traseului, doar câţiva participanţi termină concursul, ei fiind admişi doar pe bază de invitaţie. Nu există premii în bani, iar concurenţii trebuie să-şi procure singuri alimentele şi să-şi organizeze programul.
Fotografii: EPA