102 ani de la una din cele mai mari tragedii feroviare din lume. Peste 700 de oameni au murit în urma deraierii unui tren în gara Ciurea, județul Iași

Deși datele istoriografice sunt adesea incomplete cu privire la accident, istoricii au reușit să construiască un șir al evenimentelor, dar cauzele în sine nu au fost lămurite nici până astăzi. La vremea respectivă, s-a spus că este posibil să fi cedat frânele pe dealul care coboară dinspre Bârnova, însă, după cum susțin istoricii, acestea fuseseră verificate și asigurate în ultima stație și la acel moment erau funcționale.

„Era un tren care venea dinspre Galați, supraîncărcat de militari și civili, inclusiv de ruși, care doreau să se întoarcă la Iași și ar fi ajuns exact în ajunul Anului Nou. Mulți se vedeau deja alături de familii. A fost ultimul tren care a plecat din Galați înainte de atacuri. Oamenii au avut zile, au supraviețuit până aici, la Iași, dar coborând dinspre Bârnova, pe valea aceea destul de abruptă, frânele nu au mai rezistat și s-au ciocnit de o altă garnitură, unii spun că de armament, alții că de combustibil, și în felul acesta s-a produs tragedia. Au fost în jur de 700 de morți și încă vreo 600 de răniți”, explică istoricul ieșean Sorin Iftimi în volumul „Centenarul Marii Uniri”, apărut la Iași în noiembrie 2018.

Potrivit mărturiilor scrise ale unor supraviețuitori ai catastrofei feroviare, trenul a plecat din Galați cu întârziere, în timp ce aliații care invadau țara, conduși de germani, ocupaseră Brăila și bombardau deja Galațiul.

Trenul era supraaglomerat dincolo de orice imaginație: oamenii mergeau atârnați de scările vagoanelor, pe cupole sau pe tampoanele dintre vagoane, iar mulți s-ar fi pierdut pe drum din cauza frigului sau pentru că nu s-au mai putut ține.

Văzând că viteza era prea mare, mecanicul a vrut să frâneze, însă a constatat că frânele țineau doar la primele două vagoane și la locomotivă. Cea mai des întâlnită abordare a istoricilor, așa cum menționează și istoricul ieșean Ion Mitican, coroborată cu expertizele realizate atunci și disponibile până astăzi, este aceea că oamenii care stăteau între vagonul al doilea și al treilea au oprit din greșeală robinetul de aer care permitea ca și restul vagoanelor să frâneze la comanda trimisă de locomotivă. Nu a fost însă exclusă nici posibilitatea unui act de sabotaj.

În aceste condiții, s-a încercat devierea trenului la macazul dinaintea intrării în gară, fiindcă pe prima linie mai era staționată o garnitură despre care se crede că era încărcată cu muniție. De macaz au trecut primele două vagoane, iar restul trenului a deraiat, provocând tragedia în urma căreia au murit peste 700 de persoane.

Majoritatea victimelor au sfârșit în groapa comună

Istoricii spun că a doua zi cadavrele neidentificate au fost înșirate pe deal, iar cei care știau că au rude printre morți au fost chemați să ajute la identificare. În final, majoritatea victimelor au ajuns într-o groapă comună din spatele gării.

Nu există foarte multe informații despre accidentul respectiv pentru că a fost luată decizia mușamalizării, pe cât posibil, a acestuia, în contextul în care exista riscul ca România să fie ocupată, iar oamenii erau deja demoralizați.

În acest sens, în primele zile după accident, ziarul „Opinia” scria despre lipsa măsurile de securitate luate în cazul unor astfel de accidente.

„În urma regretabilului accident de la Ciurea, se vor lua, credem, cele mai aspre măsuri contra acelora cari, în aceste dureroase vremuri, nu văd decât un prilej de a colinda forfota și pe gratis țara de la un capăt la altul. Dacă s-ar fi impus un control din cele mai severe, atât pentru civili, cât și pentru militari, cari circulau fără nici un rost prin trenuri, în detrimentul siguranței statului și a necesităților de transport militare, s-ar fi evitat poate multe nenorociri și viața atâtor oameni chemați să ne apere n-ar fi fost atât de expusă ca în dezastrul de la Ciurea”, se preciza în „Opinia”.

În momentul de față, Consiliul Local din Ciurea a alocat 460.000 de lei pentru a realiza un Parc Memorial, unde dorește să planteze 1.000 de stejari cu fonduri alocate și de Consiliul Județean Iași.

Imagini de Arhivă

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro