Marea Britanie a ales să iasă din UE. Ieri a venit și confirmarea oficială: 52% dintre britanici au optat pentru despărțirea de comunitatea europeană, iar știre a tulburat întreaga lume. Liderii marilor puteri europene au asigurat că proiectul Europei unite merge mai departe, însă partidele naționaliste au prins curaj și cer referendumuri asemănătoare și în Italia, Franța, Austria sau Germania. James Cameron, premierul de la Londra, și-a anunțat deja demisia, dar va mai rămâne trei luni prim-ministru pentru a asigura stabilitatea țării. Piețele bursiere și cele valutare au căzut în multe state. România a fost și ea lovită ieri: bursa a scăzut cu 6,12, prețul aurului a crescut cu 6,75%, dolarul american s-a apreciat masiv, cu 2,69%, iar moneda europeană a crescut mai puțin, cu 0,41%. Iar efectele negative abia încep să se vadă.
Citește și: CURSUL VALUTAR, în stare de șoc după BREXIT. Euro și lira sterlină, în corzi
De la Londra până la Saschiz
În aceste ultime zile ale lunii iunie, jumătate din locuitorii comunei Saschiz, județul Mureș, care numără 1.900 de persoane conform ultimului recensământ, ies să culeagă flori de soc pentru fabrica din localitate care exportă socată, siropuri, gemuri și dulcețuri în Marea Britanie. Conform presei internaționale, inclusiv Familia Regalată a cumpărăt produsele de la Saschiz, denumite „Pivinița Bunicii”, îndrăgostindu-se de socata românească. Iar asta nu e tot. Acolo se fac gemuri, dulcețuri, băuturi alcoolice, sirpouri, toate din fructe cumpărate din zonă.
Dar după ce britanici au decis să iasă din Uniunea Europeană, sezonul de cules din de soc din acest an, lunile mai-iunie, riscă să fie ultimul. Societatea Transylvania Food Company, cu o cifră de afaceri de 800.000 de lei, este deținută de un britanic, James Turnbull. Acesta se află acum în țara sa natală și susține că nu se aștepta la un astfel de rezultat, ca 52% din conaționali să voteze pentru o ieșire din UE. ”Nici nu m-am gândit că va ieși așa, așa că nu am făcut planuri și pentru varianta în care ieșim din UE”, ne-a declarat omull de afaceri britanic.
Cursul valutar, prima amenințare
Prima și ce mai periculoasă urmare a deciziei britanicilor pe care o vede Turnbull pentru firma sa și pentru orice companie din România care exportă în Regat, este legată de cursul lirei sterline, monedă care riscă să se deprecieze. „Numai până astăzi, (n.r. vineri, 24 iunie) când a căzut lira, am pierdut 10%, doar din cauza deprecierii monedei. Asta pentru că odată cu moneda și produsele noastre se depreciază. Nu știu dacă o sa mai ieșim pe plus, iar afacerile au nevoie de profit”, ne explică acesta.
Lira sterlină, cotată indirect pe piaţa românească prin raportare la paritatea euro/liră, s-a depreciat puternic, cu peste 20 de bani în raport cu euro, până la 5,64 lei, de la cotaţia oficială a BNR de joi, de 5,8884 lei. Moneda românească a suferit însă o corecţie mult mai mică decât alte monede din regiune, care au căzut puternic în primele tranzacţii.
Schimbări de impozitare
Investitorul britanic de la Saschiz spune că pentru moment nu știe care vor schimbările de impozitare pentru socata trimisă din Mureș spre Londra, unde este servită în magazine și pub-urile din metropola engleză. “Urmează să se stabilească, acum nu știu. Totul este o incertitudine. Sper să nu fie de rău. Probabil că vor crește taxele”, ne mai spune Turnbull. Este de așteptat ca produsele din România să aibă taxe mai mari ca până acum și prin urmare să fie mai scumpe. Astfel, un gem din Saschiz va deveni mai scump decât un produs asemănător din Asia sau din Statele Unite, țări cu care Marea Britanie are tratate comerciale preferențiale.
Citește și: BREXIT. Doi ani de liniște pe piața muncii din Marea Britanie. Ultimul tren pentru români
Exporturile bat importurile
Căderea lirii și viitoarele majorări de taxe ar putea reduce spre minimum exporturile românești spre Marea Britanie. Conform datelor oficiale ale Ministerului de Externe, în 2015 firmele românești au avut exporturi de 2,38 miliarde de euro spre Regatul Unit.
Structura exporturilor a fost: maşini şi aparate: 28,75%; textile: 22,27%, din care 17,23% articole de îmbrăcăminte şi accesorii; componente pentru vehicule, aeronave, vase şi echipamente auxiliare de transport: 17,74%; diverse: 7,04%; produse agroalimentare: 5,61%; materiale plastice: 5,34%; produse ale industriei chimice: 4,26% și metale comune: 4,14%.
Importurile din Marea Britanie sunt mai mici: circa 1,5 miliarde de euro în 2015, în special componente auto și textile.
Piața muncii are o fereastră de doi ani
Procedurile de ieșire a Marii Britanie din UE vor dura doi ani, a asigurat Dacian Cioloș, premierul României. În această perioadă, românii vor putea să mai intre în Regat fără vize.
„Din punctul nostru de vedere, cel puțin pentru următorii doi ani situația nu se va schimba. Românii interesați să lucreze în Marea Britanie vor încerca să prindă acest ultim tren care le oferă posibilitatea de a activa pe piața muncii. Ne putem pune întrebarea despre ce se va întampla însă la finalul acestui proces de doi ani cât se preconizează ca va dura ieșirea efectivă din UE”, a declarat pentru Libertatea Alexandra Hanganu, HR Manager Sakare.
Citește și: EXCLUSIV. Cel mai cunoscut român din Marea Britanie, după BREXIT: ”Pentru România va fi un miracol!”
Prințul Charles are zece case țărănești în Transilvania
Prințul Charles, moștenitorul tronului britanic, este un admirator al României, investind în proprietăți din Vestul țării. Acesta deţine în România cel puţin zece locuinţe aflate în proprietate personală sau prin intermediul Fundaţiei „Mihai Eminescu Trust”. După prima sa vizită pe care a efectuat-o în Transilvania, în 1998, Prinţul Charles a decis să promoveze frumusețea locurilor, dar a și achiziționat proprietăți.
Conacul Apafi din localitatea Mălâncrav, judeţul Sibiu, o locuinţă în Viscri (judeţul Braşov), patru în Valea Zălanului (judeţul Covasna) şi alte patru în satul Breb din judeţul Maramureş se află în posesia Prințului Charles.
Vezi rezultate exit poll alegeri parlamentare 2024 și urmărește rezultatele alegerilor pentru Parlamentul României!
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro