În zece zile, 17 oameni au primit a doua șansă. Ce povestesc medicii despre ,,maratonul transplanturilor”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Cinci donatori aflați în moarte cerebrală, din diferite colțuri ale țării, au devenit „îngeri păzitori” în ultimele zece zile pentru bolnavi care așteptau cu speranță un organ salvator. Generozitatea unor familii aflate în momente de durere profundă, dar și efortul neobosit al medicilor au făcut posibile: 17 transplanturi salvatoare realizate într-un timp record, un adevărat maraton în România.
Cuprins:
- București: Patru vieți salvate de la un singur donator
- Timișoara: Șansă la viață, la lumină și la mers
- Iași, doi donatori de la începutul lui 2026: „Emoții peste măsură”
- Craiova: Speranța nu are vârstă
- Drumul de la donator la viață: de la prelevare la transplant
- Viața, un dar care poate fi transmis mai departe
București: Patru vieți salvate de la un singur donator
La Spitalul Universitar de Urgență București (SUUB), familia unui tânăr de 30 de ani a ales să transforme sfârșitul într-un nou început. Gestul lor a făcut posibile patru transplanturi vitale: o inimă a început să bată din nou la Spitalul Floreasca, iar un ficat și doi rinichi au redat speranța unor pacienți de la Institutul Clinic Fundeni.
Deși familia tânărului se confrunta cu durerea pierderii celui drag, un simplu „DA” rostit printre lacrimi a declanșat o cursă contracronometru pentru salvarea semenilor.
Echipa ATI a SUUB, formată din conf. dr. Mihai Popescu, dr. Mihaela Agapie și dr. Andreea Birjaru, a lucrat neîncetat pentru a onora această șansă la viață.
Timișoara: Șansă la viață, la lumină și la mers
La Spitalul Județean „Pius Brînzeu”, un donator de 33 de ani a devenit sursa unui record de solidaritate. Dincolo de cifre, intervenția a fost despre destine schimbate radical.
„Când durerea se transformă în viață, acțiunea noastră nu este doar o prelevare de organe. Este un record de solidaritate, un act de umanitate dus la limita durerii și a speranței,” a declarat mărturisește cu emoție dr. Giorgiana Bobouțanu, coordonator de transplant la Timișoara.
„Un tânăr de 33 de ani a oferit, printr-o decizie profund altruistă, șansa la viață, la lumină și la mers fără durere pentru mai mulți oameni. În spatele acestei acțiuni stă o familie care a spus DA și multe echipe care au lucrat cu respect și emoție în salvarea mai multor destine.”
Datorită acestei mobilizări, doi români, o femeie și un bărbat cu vârste de 37, respectiv 45 ani, au primit rinichi noi la Cluj, un alt bărbat de 45 ani a beneficiat de un transplant de ficat (hepatic) la Fundeni, iar două femei și-au recăpătat vederea prin transplanturi de cornee efectuate la București. În plus, s-a recoltat și țesut os-tendon, redând șanse la mers altor români.
Iași, doi donatori de la începutul lui 2026: „Emoții peste măsură”
La Spitalul „Prof. Dr. Nicolae Oblu”, deja au avut loc două prelevări anul acesta. Prima de la un donator în vârstă de 63 ani, aflat în moarte cerebrală, devenit înger pentru o femeie și un bărbat care au beneficiat de transplant renal, respectiv hepatic.
,,Al doilea donator aflat în moarte cerebrală la Iași, dar primul sub 18 ani, a însemnat pentru noi emoții peste măsură. În general, este posibil ca în timpul prelevării să descoperi diferite patologii: tumori de exemplu sau poți avea tulburări de ritm cardiac cu instabilitate, echipele de prelevare fiind în alertă. Prelevarea aceasta a fost mai deosebită într-adevăr, pentru că donatorul era un adolescent, era foarte tânăr. A fost o prelevare multiorgan și țesuturi, la care au participat echipe chirurgicale locale dar și echipe venite din Târgu Mureș și București”, a explicat dr. Ecaterina (Cati) Olaru, care a transmis mulțumiri familiei care a avut puterea să-și dea acordul pentru prelevare , ajutând astfel 4 români aflați pe listele de așteptare pentru un organ salvator: ficat, rinichi sau inimă.
Craiova: Speranța nu are vârstă
Chiar și la 68 de ani, viața poate fi transmisă mai departe. La Craiova, un donator aflat în moarte cerebrală, care avea 68 de ani, a oferit o a doua șansă pentru trei persoane: două femei și un bărbat care au primit organele salvatoare și au beneficiat de transplanturi la Institutul Fundeni. Dr. Mircea Ionescu și dr. Vîlcea Anca au coordonat acest proces delicat, demonstrând că fiecare gest de bunătate contează.
,,Particularitatea acestui caz este că familia donatorului face parte din viața spitalului. Asta înseamnă că, dincolo de actul medical corect și standardizat, există o responsabilitate morală suplimentară. Astfel, componenta umană devine mult mai prezentă. Iar donarea are un impact care se resimte pe termen lung. Nu este neobișnuit ca membri ai familiei mai extinse să lucreze în spital, însă este rar ca, în cazurile de moarte cerebrală, chiar fiul sau fiica donatorului să fie colegi direcți cu noi, situație care face ca acest gest să rămână viu în interiorul instituției”, a mărturisit dr. Mircea Ionescu.
Drumul de la donator la viață: de la prelevare la transplant
Totul începe în secțiile de Anestezie și Terapie Intensivă (ATI). Atunci când un pacient suferă o leziune cerebrală ireversibilă, echipa medicală — formată din medici ATI, neurologi și neurochirurgi — demarează procedurile stricte pentru declararea morții cerebrale. Din acest moment, pacientul devine un „potențial donator”. Este o etapă critică în care medicii și asistenții lucrează ore suplimentare pentru a menține funcțiile organelor prin suport vital avansat.
2. Verificarea și analizele de laborator
Radiologii și medicii de laborator intră într-o cursă contra-cronometru. Trebuie verificate compatibilitățile și starea de sănătate a fiecărui organ (ficat, rinichi, inimă, plămâni) pentru a se asigura că viitorul receptor va primi o șansă reală. Nu contează dacă este zi lucrătoare sau zi de sărbătoare (Paște, Crăciun); laboratoarele rămân în alertă maximă.la fel și medicii implicați în activitatea de prelevare și transplant.
3. Discuția cu familia: Punctul de maximă tensiune emoțională
Poate cea mai grea verigă a acestui lanț este dialogul dintre medici și rudele îndurerate. Aici intervine coordonatorul intraspitalicesc, care trebuie să combine rigoarea medicală cu empatia unui psiholog. Această discuție este definitorie, mai ales atunci când pierderea privește un copil sau un adolescent. Consimțământul familiei este cel care transformă un potențial donator într-un donator real.
4. Logistica și coordonarea regională
Odată obținut acordul familiei, se declanșează un „furnicar” dirijat de coordonatorul regional de transplant. Încep sutele de telefoane pentru a sincroniza echipele de prelevare din diferite orașe.
- Transportul: Se mobilizează ambulanțe, echipaje SMURD și, adesea, transport aerian (elicoptere sau avioane militare) pentru ca organele să ajungă la centrele de transplant în fereastra optimă de viabilitate.
5. Ziua Prelevării: Solidaritatea în acțiune
În sala de operație se întâlnesc echipe multidisciplinare din diverse colțuri ale țării. Este un efort colectiv în care chirurgi, anesteziști, asistenți medicali și infirmieri lucrează umăr la umăr, sub presiunea timpului, cu un respect profund față de cel care oferă darul vieții.
Viața, un dar care poate fi transmis mai departe
Anul trecut în România, au fost 91 de donatori în moarte cerebrală la nivel național, potrivit datelor Agenției Naționale de Transplant, cel mai bun an din 2016 încoace, marcând o creștere semnificativă a numărului de donatori.
„Cele 17 transplanturi realizate nu sunt doar cifre în statistici, ci 17 vieți care s-au întors acasă la familiile lor datorită altruismului suprem al unor oameni care au înțeles că viața poate fi un dar transmis mai departe. Mulțumim familiilor donatorilor pentru acest gest de umanitate și echipelor medicale care au transformat, prin profesionalism, acest 'DA' în realitate,” a declarat dr. Guenadiy Vatachki, directorul Agenției Naționale de Transplant (ANT).
