„Am terminat în mai puţin de două ore o lucrare pe care alţii au zis că nu o termină nici în două zile. Pur şi simplu îmi mergea mâna, parcă ştia ce trebuie să facă. Eu eram mai atent atunci la ce zic cei din jur, decât la ce fac eu. După ce am terminat, s-a dus buhul şi s-a umplut de lume care a venit să vadă ce a făcut copilul. Aveam 15-20 de ani, şi uite că şi acum, la 60 de ani, tot asta fac”, povesteşte Ştefan, stând rezemat de o bancă din parcul Orăşelul Copiilor, din Bucureşti.

Acest parc a devenit casa lui. Aproape toate jucăriile au fost pictate de el. Trenuleţul care face turul parcului, tiribombele care le dau ameţeli celor mici, caracatiţa care îi sperie pe cei mari, maşinuţele care se tamponează de dimineaţa până noaptea, caruselul din poveşti, casuţa cu turtă dulce, ghereta de vândut porumb fiert, şi aproape toate celelalte utilaje de agrement din Orăşel sunt pictate de el. Drept dovadă, pe fiecare lucrare, undeva într-un colţ, a lăsat semnătura „Di Stefano” şi anul în care a realizat pictura.

„Prima dată am venit în acest parc în 1990. Tot atunci am început să pictez cu pistolul de vopsit. Nu ştia nimeni de aerograf, sau de alte dispozitive din astea sofisticate. Pur şi simplu a trebuit să realizez rapid o lucrare, văzusem vopsitorii cum folosesc pistoalele astea şi m-am gândit să încerc să văd dacă eu nu pot picta cu el. Am făcut tot felul de încercări pe o uşă de garaj, până când am văzut că pot realiza un punct cu acest pistol. Şi asta a fost. Un punct deplasat în orice direcţie devine o linie”, explică Ştefan Senteş.

”Mașinuța asta era rea, eu am făcut-o să zâmbească!”

„Pictorul”, aşa cum îl ştiu toţi proprietarii de utilaje de agrement din România, nu are un tarif exact, nu are un tipar după care lucrează şi nu acceptă sub nicio formă să fie angajat.

„Sunt unii care cred că e uşor să pictezi. Perfect! Îi invit să o facă ei, dacă e uşor. Uite, maşinuţa asta de exemplu era rea înainte, cei care au pictat-o i-au făcut ochii încruntaţi şi gura lăsată, iar proprietarul nu înţelegea de ce nu se urcă copiii să se dea în ea. Am refăcut pictura, am făcut-o să zâmbească, iar acum e bătaie care să se urce primul în ea. Trebuie să înţelegi că universul copiilor este vast, dar limitat la simţurile de bază, iar dacă ei văd o jucărie care pare că se uită urât, niciodată nu se vor apropia de ea”, detaliază Ştefan filosofia care stă la baza picturilor sale.

Ştefan Senteş nu pictează doar jucării, ci şi case, maşini, rulote, conteinere sau chiar panouri electrice care au un aspect inestetic.

„Suntem în Orăşelul Copiilor, iar panoul ăsta electric, de mari dimensiuni, era verde şi urât. Cu banii primiţi pe o lucrare am cumpărat vopsea şi l-am pictat şi pe acesta. L-am desenat pe Donald Duck. Din păcate, nu mai vine nimeni în urma mea. De fapt, sunt singurul din ţară care mai pictează aceste jucării. Tinerii nu au răbdare, vor să dea tunuri, să câştige mult şi repede, iar cei cu experienţă fie cer cât nu face, fie refuză. Regret că nu am reuşit să învăţ pe nimeni să facă ce fac eu. Dar, asta e arta, asta e pictura, o faci sau nu o faci, nu e o meserie care să se înveţe, ci un talent, o chemare pe care o ai sau nu o ai”, spune Ştefan, în timp ce oftează şi priveşte trist în depărtare.

„În afară se câştigă mult în domeniul ăsta. Dar nu la noi…”

Pentru a picta o jucărie, Ştefan Senteş e plătit cu sume cuprinse între 300 şi 500 de lei, în funcţie de dimensiunea utilajului. La o lucrare de mare amploare poate câştiga chiar şi 10.000 de lei.

„Problema e că banii aceştia nu îi primeşti pe toţi odată, ci cu ţârâita. Azi 50 de lei, mâine 50, poimâine 100 şi tot aşa. Şi uite aşa, nu se alege nimic de banii ăştia. Din păcate, în România oamenii nu îşi permit să vină în fiecare zi cu copiii în parc, patronii au de plătit chirii, reparaţii, muncitori şi normal că nu mai au bani. În afară se câştigă mult în domeniul ăsta. Dar nu la noi…”, descrie Pictorul situaţia în care se află.

Cu toate că este unul dintre puţinii, poate chiar singurul care pictează parcurile de distracţii din România, Ştefan Senteş are o situaţie financiară dificilă. Casă nu are, banii abia îi ajung de la o zi la alta, iar singurul bun pe care îl deţine e o maşină din 1977, defectă, abandonată într-o parcare.

„E complicat. Ca să poţi să faci pictură artistică trebuie să ai ce pune pe masă, să ai unde pune capul, nu să stai cu grija zilei de mâine. Tot ceea ce am eu sunt mâinile astea, talentul şi pistoalele de vopsit. Sunt cele mai proaste, pentru că nu mi-am permis niciodată unele performante, care costă 3.000-4.000 de lei. Dacă eu pot face artă cu nenorocirile astea, oare cu ustensile de top ce aş fi reuşit să fac”, se întreabă retoric Ştefan.

„Toată viaţa m-am dedicat talentului, nu banilor, nu maşinilor, nu caselor”

Şi pentru a demonstra că tot ceea ce spune este adevărat, şi-a dat jos cămaşa vernil, a pus pe el un tricou plin de vopsea, a dat drumul la compresorul de aer, a scos sacoşa cu pistoale de vopsit, a pus vopsea albă într-unul, vopsea mov în altul şi a început să coloreze o rulotă. Jumătate era deja pictată, tot de el, bineînţeles. Întâi a făcut un chenar alb, apoi a început să contureze, tot cu alb, o frunte şi doi ochi mari. A înlocuit apoi pistolul. Din duza microscopică a început să ţâşnească un jet maro, în timp ce mâna lui Ştefan se plimba în sus, în jos, la dreapta, la stânga, mai aproape, mai departe. După mai puţin de patru minute, chenarul s-a transformat într-un personaj de desene animate.

„Şi uite-l pe Donald! Îţi place? Asta fac eu. Fără scheme, fără şabloane, fără riglă, fără aparate performante eu pictez ceea ce alţii nu reuşesc să facă nici cu cele mai sofisticate ustensile din lume. Pentru că asta ţine de talent. Iar eu toată viaţa m-am dedicat talentului, nu banilor, nu maşinilor, nu caselor. Maine eu poate nu voi mai fi, dar toţi cei care vor intra într-un parc de distracţii din România vor vedea, sau se vor da într-o jucărie pictată de mine, de mâna mea. Iar asta este cea mai mare satisfacţie pe care o pot avea”, conchide Ştefan Senteş, bucuros că după atâţia ani în care a lucrat ascuns de ochii oamenilor, când parcurile de distracţii erau închise, lumea va putea afla cine face jucăriile să zâmbească şi dă culoare maşinuţelor şi trenuleţelor.


Editorial de Claudiu Săftoiu. În bugetul Apărării nu e pace. Cum se împacă setea de înarmare a României, cu foamea de bani a militarilor, generată de Legea salarizării unitare?

După ce s-a spus că au divorțat, Reghe rupe tăcerea. Ce s-a întâmplat, de fapt, între Anamaria Prodan și Alexa: "Nu mi-a plăcut..."
PARTENERI - GSP.RO
După ce s-a spus că au divorțat, Reghe rupe tăcerea. Ce s-a întâmplat, de fapt, între Anamaria Prodan și Alexa: "Nu mi-a plăcut..."
Daciana Sârbu și-a pierdut toată averea. Ce a făcut soția lui Victor Ponta
PARTENERI - PLAYTECH.RO
Daciana Sârbu și-a pierdut toată averea. Ce a făcut soția lui Victor Ponta
Horoscop 8 iulie 2020. Leii, cel mai probabil, vor ține în ei motivele de nemulțumire, dar nu e o alegere bună
HOROSCOP
Horoscop 8 iulie 2020. Leii, cel mai probabil, vor ține în ei motivele de nemulțumire, dar nu e o alegere bună
RECOMANDĂRI