Anul 2026 a debutat cu provocări majore pentru Vladimir Putin, ale cărui ambiții în Ucraina au întâmpinat rezistență și costuri uriașe. După 1.418 zile de război, echivalentul implicării sovietice în Al Doilea Război Mondial, progresul Rusiei rămâne limitat, iar pierderile, atât militare, cât și economice, se adâncesc, relatează The Wall Street Journal.
Cuprins:
Până la finalul anului 2025, forțele rusești au reușit să captureze mai puțin de 1% din teritoriul ucrainean. În acest ritm, Rusia ar avea nevoie de încă un an pentru a controla regiunea Donețk, cerută de Kremlin ca precondiție pentru pace. Pierderile umane sunt semnificative, cu peste 100.000 de soldați ruși decedați până în octombrie 2025.
Capturarea liderului venezuelean Nicolás Maduro de către armata americană pe 3 ianuarie a subliniat eficiența militară a SUA, contrastând puternic cu strategia Rusiei. „Succesul strălucit al americanilor… îi demoralizează și mai mult pe locuitorii Rusiei”, a declarat analistul rus Abbas Gallyamov. Situația a fost agravată de faptul că Maduro era un aliat important al Kremlinului.
Tot săptămâna trecută, SUA au confiscat un petrolier escortat de marina rusă, la sud de Islanda, provocând indignare pe rețelele sociale rusești. „Navele voastre sunt confiscate… vă exprimați doar îngrijorarea, în loc să smulgeți ficatul inamicului”, a scris un blogger pro-război.
Cheltuielile militare ale Rusiei au crescut vertiginos, ajungând la 15,5 trilioane de ruble în 2025, de cinci ori mai mari decât în 2021. Veniturile din petrol și gaze au scăzut cu 34% în noiembrie 2025 comparativ cu anul precedent, iar deficitul bugetar record de 72 de miliarde de dolari a forțat Kremlinul să majoreze TVA de la 20% la 22% pe 1 ianuarie 2026. Creșterea costului vieții a amplificat nemulțumirile în rândul populației.
Un sondaj realizat de Centrul Levada arată o schimbare semnificativă a opiniei publice față de război. În decembrie 2025, 67% dintre respondenți doreau negocieri de pace, față de 54% în decembrie 2024.
Războiul din Ucraina a generat tensiuni nu doar în rândul populației, ci și printre apropiații lui Vladimir Putin. Dimitry Kozak, fost asociat al președintelui, a publicat recent un program de reformă ambițios, descris de expertul Oleg Ivanov drept „impresionant prin curajul său”. Totodată, oligarhul Oleg Deripaska a criticat eșecul guvernului de a stimula investițiile, subliniind că „anul viitor nu poate fi navigat bazându-se pe inerție”.
În plus, elitele financiare ale Rusiei se confruntă cu restricții severe, având miliarde de dolari blocați în băncile europene. Aceste presiuni interne, combinate cu costurile războiului, complică sprijinul politic pentru Kremlin.
Joi, Rusia a respins un plan european de menținere a păcii în Ucraina, iar armata rusă a lansat un atac devastator asupra regiunii Lviv, utilizând racheta balistică hipersonică Oreshnik pentru a doua oară. În timp ce Kremlinul încearcă să suprime disensiunile interne prin măsuri represive, susținerea oligarhilor și a anturajului politic rămâne esențială pentru continuarea conflictului.
Pe fondul costurilor în creștere și al nemulțumirii generale, colegii și aliații lui Putin ar putea intensifica presiunile pentru un plan de pace viabil. Sprijinul militar extins al SUA pentru Ucraina, inclusiv armele necesare pentru a contracara dronele și rachetele Rusiei, ar putea accelera această schimbare de poziție.