43 de ani de la marele cutremur. Clădiri simbol din București s-au prăbușit total sau parțial. Ce se află azi în locul lor
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Capitala a pierdut, în cutremurul devastator din 4 martie 1977, o parte dintre clădirile sale simbol: blocul Wilson, blocul Dunărea sau blocul Scala. Unele dintre ele erau deja afectate de seismul din 1940 și, pentru că au fost consolidate superficial, nu au mai rezistat la următorul seism mare.
Cuprins:
Peste 2.000 de oameni au murit în total în urma celor două cutremure din 1940 și 1977, ambele peste 7 grade pe scara Richter. Cele mai multe victime le-a cauzat seismul de acum 43 de ani: 1.578 de morți si 11.321 de răniți.
Blocul Dunărea
A fost nevoie de mai puțin de un minut pentru ca bulevardul Magheru să își schimbe complet înfățișarea. Cutremurul de 7,4 grade pe scara Richter din 1977 a pus la pământ mai multe clădiri impunătoare din centrul Bucureștiului. Printre ele, blocul Dunărea.
Imobilul a fost construit în perioada interbelică. La parter avea un restaurant, la primele etaje avea spații largi, cu o structură slabă, iar la etajele superioare – apartamente cu pereți despărțitori, mult mai rigide. De fapt, spun specialiștii Institutului de Fizică a Pământului, asta a și stat la baza prăbușirii parțiale a blocului, partea dinspre Universitatea de Arhitectură, în timpul cutremurului din 1977.
După seism, clădirea a fost demolată complet, iar în locul ei a fost construit un nou bloc, mai mic ca lungime.
În urma dezastrului de la blocul Dunărea, și biserica Enei a avut de suferit. Nu a fost afectată de cutremurul din 1977, ci doar parțial de cel din 1940 (turlele au fost reconstruite din beton armat). În timpul demolării blocului Dunărea, brațul unei macarale i-a lovit din greșeală turla-clopotniță, iar ulterior o parte din resturile clădirii s-au prăbușit peste biserică. A fost demolată.
Blocul Wilson
În centrul Capitalei, pe bulevardul Nicolae Bălcescu nr. 25, se află blocul Wilson. A fost construit în perioada intrbelică, cu 12 etaje, și a suferit doar mici avarii în cutremurul din 1940. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, la ultimul etaj a fost instalată o platformă de apărare antiaeriană, a cărei greutate a dus la prăbușirea partială a acoperișului la următorul mare seism, din 1977.
Au cedat și stâlpii de la parter și două rânduri de garsoniere s-au surpat.
Clădirea a fost refăcută ulterior, iar fațada, în formă convexă pe colț, a devenit concavă. La parter, în locul restaurantului în care „se mânca bine”, este un cazino.
În perioada regimului comunist, povestesc locatarii, în blocul Wilson nu se putea intra „oricum”. În vecinătate se afla fostul Comitet Central al PCR, astfel că existau niște restricții. De asemenea, autoritățile nu acceptau ca adresa respectivă să figureze în buletin, potrivit Agerpres.
Blocul Scala
A fost construit în perioada interbelică și avea 11 etaje. A fost parțial afectat de cutremurul din 1940, dar avariile au fost reparate superficial. Astfel că s-a prăbușit în totalitate în 1977, în locul său apărând un bloc nou.
În timpul operațiunilor de salvare de după cutremur, în blocul Scala s-au folosit microfoane pe grinzi pentru găsirea supraviețuitorilor de sub dărâmături. Ideea a fost a unui sunetist al TVR, Constantin Eana. La fiecare 15 minute, se făcea liniște pentru a fi auzite eventualele strigăte ori semnalele posibililor supraviețuitori. Ceaușescu era acolo, dar după câteva ore a cerut oprirea căutărilor, condamânându-i la moarte pe răniții de sub Scala.
Blocul Simu
S-a aflat inițial în clasa I de risc seismic, dar după 2016 a fost încadrat în clasa a II-a de risc sesmic.
A fost construit în perioada interbelică, iar în cutremurul din 1977 s-a prăbușit jumătatea dinspre actuala stradă Benjamin Franklin. Partea aceea de clădire a fost refăcută ulterior, încercând să imite cealaltă jumătate, din dreapta.
Deosebite pentru acest bloc sunt ornamentele de pe fațada principală. Cel din dreapta este cel original și reprezintă muza modernistă a inspirației.
Clădirea Teatrului Nottara
Imobilul este încadrat acum în clasa a II-a de risc seismic (înainte de reexpertizare a fost în clasa I de risc seismic).
Clădirea care găzduiește faimosul Teatru Nottara a fost construită în 1946 și, începând cu 2017, este monitorizată continuu de INFP cu ajutorul senzorilor seismici instalați deasupra scenei și la etajele 9 și 7 în clădirea de lângă, care are bulină roșie.
Blocul Nestor
Blocul Nestor, la parterul căreia se afla renumita cofetărie Nestor, a fost construit în anii '30 și avea șase etaje. S-a prăbușit parțial în 1977, după care a fost dărâmat.
În locul lui este acum Hotelul Radisson Blue.
Blocul Tehnoimport
Clădirea cu formă cilindrică de zece etaje și cu două corpuri laterale mai mici care o flanchează se află pe strada Doamnei și este încadrată în prezent în clasa I de risc seismic.
Ea a avut de suferit în timpul cutremurului din 1977, iar urmele se pot vedea și astăzi, sub forma crăpăturilor în formă de X de pe fațadă, de sus până jos.
Blocul Colonadelor (Continental)
Blocul Colonadelor, cunoscut și ca blocul Continental, se află pe Strada Toma Caragiu, lânga Piaţa Universităţii şi Biserica Rusească.
Clădirea s-a prăbușit parțial la cutremurul din 1977 și a fost demolată în totalitate mai târziu. Aici a murit și actorul Toma Caragiu, prăbușindu-se cu casa scărilor pe unde îl condusese pe regizorul Alexandru Bocăneț, care îi făcuse o vizită.
O legendă urbană spune că apartamentul de la etajul al doilea, unde locuia Toma Caragiu, a rămas intact în urma cutremurului și „nici sticla din care băuseră vin nu se mişcase”, astfel că, dacă rămânea în apartament, ar fi supraviețuit.
Blocul Carlton, cel mai înalt bloc din Bucureștiul interbelic, s-a prabușit la cutremurul din 1940
Clădirea, situată între Piața Universității și Piața Romană, avea 47 de metri înălțime și era unul dintre cele mai înalte blocuri din Bucureștiul interbelic, până la prăbușirea lui în cutremurul din 1940. Fusese inaugurat cu doar patru ani înainte.
Avea 14 etaje, iar la parter erau magazine și o sală de cinema.
Cercetătorii de la INFP spun că blocul a fost proiectat după norme germane, care nu luau în cosinderare acțiunea cutremurelor. Astfel, corpurile de clădire care alcătuiau blocul nu erau separate prin rosturi de dilatare, iar asta, plus calitatea slabă a cimentului, asimetria arhitecturală, stâlpii care se rezemau pe grinzi, care se rezemau pe alte grinzi, și cutremurul puternic au dus la părbușirea completă a clădirii.
140 de persoane și-au pierdut viața în urma prăbușirii blocului Carlton.
