5 ipostaze când stresul „te ridică și te coboară”, explicate de un medic psihiatru de la Socola. „Uneori stresul e benefic”

• În ultimul an de pandemie, medicii psihiatri de la Institutul Socola din Iași au constatat o creștere cu 30% a numărului de persoane care suferă de depresie, dar specialiștii spun că problema stresului este greu de evaluat exact, deși, cu siguranță, e omniprezentă.
• Potrivit unui sondaj IRES, 1 din 10 români a trecut în ultimele 7 zile, aproape zilnic, prin stări de anxietate, 13% s-au simțit triști ori lipsiți de speranță, 14% nu și-au putut controla îngrijorările, iar 14% au simțit că nu mai au interes sau plăcere pentru a face ceva.
• În 2019, Organizația Mondială a Sănătății a clasificat stresul ca fiind „epidemia de sănătate” a secolului XXI.

Dr. Petronela Nechita explică faptul că stresul, ca reacție naturală a corpului, nu este neapărat un lucru exclusiv negativ, ci mai degrabă modul în care creierul și corpul răspund la o serie de solicitări. Practic, orice fel de provocare, de la performanța la locul de muncă sau la școală, cât și diverse evenimente, pozitive sau negative – traumatice, pot fi percepute ca fiind stresante. 

„Pe termen scurt, stresul poate fi benefic pentru sănătatea și siguranța noastră, ajutându-ne să facem față situațiilor dificile. Multe persoane spun că lucrează mai bine în condiții de stres. Pe termen lung apare însă cronicizarea, iar stresul atinge un nivel care determină pierderea controlului, teamă și anxietate. Când devine cronic, stresul poate cauza o multitudine de simptome, afecțiuni și dezechilibre la toate nivelurile: fizic, mintal și emoțional”, explică dr. Petronela Nechita.

Recomandări

Medicii ieșeni vizați de o anchetă DIICOT privind traficul și consumul de droguri au fost antrenați și plătiți pe bani europeni. „Petreceau cu ușa-nchisă în timpul gărzilor!”

Medicul a remarcat că, dacă în trecut stresul era întreținut de nesiguranța pe care o experimentau oamenii, acum „umbra” pandemiei de COVID-19 apasă asupra a foarte multor persoane.

În acest context, medicul subliniază cinci aspecte importante cu privire la felul în care ne raportăm, gestionăm și înțelegem stresul.

1. „Indiferent cum se manifestă, stresul ne afectează pe toți”

Dr. Petronela Nechita spune că toată lumea experimentează stresul și se ajunge la nivelul în care pentru foarte multe persoane a devenit un element la care își raportează atât activitatea personală, cât și cea profesională. Asta nu înseamnă că stresul are doar efecte negative asupra acestora, fiindcă unele persoane fac față stresului eficient și se pot recupera mai repede. 

Recomandări

Proteste de amploare împotriva lui Călin Georgescu în București, Cluj și Timișoara | VIDEO

„Stresul traumatic poate fi experimentat în timpul unui eveniment, cum ar fi un accident major, un război sau un dezastru natural în care oamenii pot fi în pericol de a fi grav răniți sau uciși. Persoanele care suferă de stres traumatic pot avea simptome emoționale și fizice temporare foarte dureroase, dar majoritatea se recuperează în mod natural la scurt timp”, a precizat dr. Petronela Nechita.

2. „Nu tot stresul este rău” 

Stresul este acel declanșator care atrage atenția corpului că trebuie să se pregătească – pentru amenințări, pentru a fugi în siguranță, pe principiul sindromului „fight or flight”. Asta nu înseamnă că tot stresul este negativ, ci din contră – pulsul devine accelerat, mușchii se încordează, creierul folosește mai mult oxigen și toate funcțiile sunt concentrate pe supraviețuire, pe a oferi un răspuns rapid. 

În situații care nu pun viața în pericol, stresul poate motiva oamenii, cum ar fi acele momente în care trebuie să dăm un test sau un interviu pentru un nou loc de muncă.

Dr. Petronela Nechita:

3. „Stresul pe termen lung poate dăuna sănătății”

Medicul susține că sunt foarte puține persoane care pot face față cu brio unor situații stresante, pe termen lung, în aceleași condiții. Reacțiile adverse încep să se vadă pe termen mediu și variază de la probleme digestive la dureri de cap, insomnie, tristețe, furie sau iritabilitate. 

Recomandări

Vicepreședintele ANCOM Pavel Popescu cere suspendarea TikTok în România. Rețeaua socială ar putea fi interzisă până la terminarea anchetelor privind alegerile

„De-a lungul timpului, solicitarea continuă și stresul pot contribui la apariția unor probleme grave de sănătate, cum ar fi bolile de inimă, hipertensiunea arterială, diabetul și alte boli, inclusiv tulburări mintale, cum ar fi depresia sau anxietatea”, a declarat medicul.

4. „Există modalități de a gestiona stresul, dacă se iau măsuri” 

Oamenii care se confruntă des cu stresul pot să-și dea seama când situația devine una cronică și prezintă un risc ridicat asupra sănătății, prin recunoașterea simptomelor: dificultățile de somn, creșterea consumului de alcool și alte substanțe, furia ușoară, senzația de depresie și energia scăzută. 

Psihiatrii recomandă să cerem ajutor medicului în acel moment, fiindcă există tratamente eficiente care pot ajuta. Altfel, sunt recomandate activități ce pot părea banale, precum mersul pe jos 30 de minute zilnic, accesarea unor programe de relaxare, meditație sau exerciții de respirație.

5. „Dacă sunteți copleșiți de stres, cereți ajutor unui profesionist din domeniul sănătății”

Sunt persoane care cedează însă stresului la care sunt supuse zilnic și pot să se gândească la măsuri drastice, care includ și sinuciderea, consumul de droguri sau alcoolul.

Pandemia a accentuat aceste stări, a explicat dr. Petronela Nechita, care recomandă celor care sunt depășiți de situație să ia legătura cu medicul de familie sau direct cu un specialist în psihologie.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro