5 știri – Economic: Ce se întâmplă cu banii tăi în România zilele astea
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Libertatea și Euronews România continuă rubrica „5 Știri” cu o nouă ediție dedicată exclusiv economiei. În fiecare săptămână, jurnalistul Daniel Coman traduce cifrele în realități palpabile. Iată care sunt cele mai importante cinci subiecte economice ale momentului, explicate clar și la obiect.
Dacă faci des comenzi de pe Trendyol, Temu sau Shane, grăbește-te să plătești produsele pe care poate le-ai salvat în coș, pentru că, da, comanda ta va costa mai mult de la 1 iulie. E data la care intră în vigoare noua taxă europeană de 3 euro pentru coletele care vin din afara Uniunii și au o valoare mai mică de 150 euro. Acum, problema e că taxa asta, se adaugă celei de 25 de lei aplicate deja în România de la începutul acestui an. Iar costul suplimentar poate crește semnificativ, pentru că nu se aplică obligatoriu o singură dată pe colet, ci pentru fiecare categorie de produse.
Exportăm energie electrică, dar importăm tot mai mult gaz și combustibil. Un studiu al Asociației Energia Inteligentă arată că în primele patru luni ale anului, exporturile de energie electrică au crescut cu aproape 16%, iar producția internă cu 7%. În același timp însă, importurile de gaze naturale au explodat cu aproape 47%, cele de produse petroliere cu 37%, cele de cărbune 24%. Mai mult, mare atenție, o mare parte din curentul exportat pleacă din România în momentele în care producția din surse regenerabile e mare și prețurile sunt mici. În concluzie, exportăm ieftin și importăm resurse scumpe. Dacă ți se pare că asta e o poveste pe care ai mai auzit-o, e pentru că la fel facem și în agricultură. Exportăm, de exemplu, grâu ieftin și importăm scump produse de panificație făcute din același grâu. Revenind, tot acest import de energie scumpă se vede apoi direct în facturile noastre și scade și gradul de independență energetic al țării.
Alt paradox interesant, bursa de la București a atins un maxim istoric și crește în timp ce economia scade. Unde e legătura? Bursa reflectă așteptările investitorilor în legătură cu câteva zeci de companii mari. Iar la București, cele mai importante sunt băncile și companiile din energie, exact sectoarele care au continuat să producă profituri consistente. Și mai e un motiv. Dacă inflația e aproape 11%, iar depozitele bancare oferă cam 5%, atunci banii din bancă pierd valoare. Așa că mulți investitori își mută economiile către acțiuni și dividende. Acestea aduc randamente mai mari. Există însă un detaliu foarte interesant. Deși bursa a crescut puternic, tranzacțiile au scăzut. Asta sugerează că nu intră neapărat bani noi în piață. Pur și simplu, cei care dețin acțiuni nu se grebesc să le vândă.
Am vorbit despre inflația de 11% și poate ai auzit în contextul ăsta termenul de stagflație. În mod normal, când economia încetinește, prețurile tint să se stabilizeze, însă în stagflație se întâmplă exact invers. Economia scade, dar prețurile cresc, iar România începe să bifeze tot mai multe dintre simptomele astea. Imaginează-ți că salariul tău rămâne aproape la fel sau chiar scade în termeni reali, dar coșul de cumpărături, facturile, combustibilul, toate se scumpesc de la o lună la alta. Nici nu trebuie să-ți imaginezi, de fapt. Asta trăim cu toții. Nota de plata ajunge deci la populație, iar statul nu prea are soluții. Dacă stimulează economia prin cheltuieli și ajutoare, riscă să alimenteze și mai mult inflația. Dacă apelează la taxe mai mari și austeritate, încetinește și mai mult economia. Și apropo, nici inflația nu se simte la fel pentru toți. În realitate, fiecare familie cheltuie banii diferit. În general, dăm aproape jumătate din buget pe alimente, utilități, locuință. Dacă ai un salariu mare și cheltuiești mai mult pentru vacanțe, tehnologie sau servicii, sigur, inflația te afectează mai puțin. Dar dacă ești pensionar sau ai venituri mici și cea mai mare parte a banilor merge pe mâncare și facturi, inflația ta reală poate să ajungă și la 15%, poate chiar 18%.
Iar statistic, românii chiar cheltuie pe alimente cel mai mare procent din Uniunea Europeană, peste 23% din buget. În Luxemburg, procentul ăsta e de doar 9%. Asta înseamnă că fiecare scumpire la raft se simte mult mai puternic în țara noastră decât în vest. Ne oprim aici. Până săptămâna viitoare, ne revedem pe platformele euronews.ro și libertatea.ro.
