5 știri - Economic: Sfaturi financiare dubioase de pe TikTok / Țepe prin SMS / România trăiește pe datorie
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
5 știri - Economic, rubrica de știri prezentată de jurnalistul Euronews România, Daniel Coman, îți aduce cele mai importante cinci subiecte din lumea economică, în colaborare cu Libertatea.
Cuprins:
Cele mai dubioase sfaturi financiare de pe TikTok
Când vine vorba de bani, pare că toată lumea se pricepe. Așa că hai să vorbim despre cele mai dubioase sfaturi financiare pe care le-am văzut pe TikTok. Și, mai important, despre adevărul din spatele lor.
Înainte de orice, trebuie să știi asta: până la 87% din sfaturile financiare de pe TikTok pot fi greșite sau înșelătoare. Aproape 9 din 10! Nu o spun eu, o spun studiile în domeniu.
Primul din listă e deja clasic: „Bagă totul în cripto și îți înmulțești banii de 100 de ori! E viitorul”.
Sigur, poți să investești în cripto dacă înțelegi ce faci, te pricepi și, chiar și atunci, e indicat să investești doar cât îți permiți să pierzi. Criptomonedele sunt active foarte volatile, iar o cădere mare poate să șteargă tot ce ai investit în câteva ore.
„Copiază portofoliul lui Elon Musk sau Warren Buffett sau alt super bogat și te îmbogățești și tu”. Sună logic. Dacă el câștigă, câștig și eu, nu?
Problema e că tu nu știi la ce preț a intrat el. Nu știi când iese. Nu știi ce pierdere poate absorbi un om cu sute de miliarde de dolari față de ce poți absorbi tu. Elon Musk poate să țină o poziție pierzătoare 5 ani. Tu poți?
„Fă-ți firmă și totul devine cheltuială deductibilă: mașina, telefonul, vacanțele”.
Sigur, poți să încerci. Dar e foarte periculos dacă o faci fără să înțelegi legea. Anumite cheltuieli sunt deductibile, dar vacanța în Grecia din vara asta nu devine călătorie de business doar pentru că ai dat cu cardul firmei.
Sfaturile astea virale îți arată ce frumos e să cheltuiești, dar nu îți spun care e amenda.
Și mai e categoria cu scheme de îmbogățire rapidă, dropshipping, cursuri despre cum să faci bani, „fă asta și o să ai o viață luxoasă din venituri pasive”, „faci bani în timp ce dormi”.
Toți influencerii ăștia îți arată viața aceea luxoasă, dar ce nu îți spun e că Lamborghini-ul e închiriat și că totul e fake. Modelul lor de business nu e cel pe care ți-l prezintă, ci vânzarea visurilor. În realitate, riscul să pierzi toți banii investiți e foarte mare.
Dacă vrei să folosești social media pentru sfaturi financiare, fă-ți singur documentarea despre fiecare subiect în parte, pune-ți întrebări, nu lua nimic de bun. Nici măcar ce zic eu. Și nu uita că rămâne valabilă zicala: „dacă sună prea frumos să fie adevărat, cel mai probabil nu e”.
Țepele prin SMS care folosesc numele firmelor de curierat
Și dacă tot vorbim de țepe, să știi că tot mai multe se fac și la modul clasic, prin SMS.
Totul începe cu ceva ce pare banal: un mesaj de la cineva care se dă drept curier, prin care te anunță că nu ți-a putut livra coletul și că trebuie să actualizezi adresa.
Însă link-ul din SMS nu te duce către site-ul unei companii reale de livrări. Dacă dai click și bagi datele, le trimiți, practic, infractorilor.
Aici, mulți oameni nu fac diferența. Pentru că nu vrei să pierzi un colet și nici să plătești o taxă. Da, uneori, mesajele astea vin și cu amenințări că plătești dacă nu le răspunzi. Că, mai nou, țeparii ne și amenință.
Dar realitatea e că niciodată curierii nu îți cer date prin SMS-uri dubioase. Nu te taxează 30% pentru „abandon”. Și nu îți dau termen ca la examen.
Așa că, dacă ai primit așa ceva, nu da click. Șterge. Blochează.
Cum să te ferești de țepe când accesezi fonduri europene
De fapt, în orice domeniu, dacă nu ești atent, cineva vrea să îți ia banii. Inclusiv când vine vorba de accesare de fonduri europene, unde ai putea presupune că așa ceva nu există, pentru că totul este monitorizat și verificat până la ultimul cent.
Există însă companii care îți promit marea cu sarea și te lasă baltă.
Așa că, dacă te gândești să accesezi vreodată fonduri europene, hai să te învăț cum să te ferești de țepari.
Să zicem că dai o căutare pe net și găsești anunțuri în care cineva îți promite: „sigur îți obțin proiectul”. Aproape sigur e țeapă!
Sau: „Garantăm 100% că vei primi fonduri”. Adevărul? Nimeni nu îți poate garanta asta. Totul ține de punctaj, buget disponibil și eligibilitate.
Un alt mesaj dubios sună așa: „Nu trebuie să faci nimic, doar semnezi”. Total fals! Tu ești responsabilul legal al proiectului. Trebuie să știi ce semnezi și să înțelegi cum cheltuiești banii.
Și cea mai comună: „Costă doar 2.000 euro ca să-ți fac proiectul, fără contract, fără factură”. Asta e o țeapă clasică. Dacă nu ți se oferă contract, factură și clauze clare, fugi!
Vrei fonduri europene? Foarte bine! Dar ai grijă de la cine ceri ajutor. Sunt mulți consultanți buni, profesioniști și serioși. Dar, ca în orice industrie, sunt și șarlatani dispuși să îți promită orice, doar ca să îți ia banii.
România trăiește pe datorie
Țara noastră trăiește pe datorie. Și nu mă refer doar la deficitul enorm, cel mai mare din Uniunea Europeană, ci chiar la indicatorul numit datorie publică, despre care se vorbește mai puțin, deși suntem la pragul de 60% din produsul intern brut.
Hai să traducem asta în termeni mai ușor de înțeles.
Datoria publică e, practic, suma banilor pe care statul i-a împrumutat în timp ca să acopere deficitul: adică diferența dintre ce cheltuie și ce încasează.
Cu alte cuvinte: când statul cheltuie mai mult decât produce economia, e nevoit să se împrumute. Și știm, în ultimii ani ne-am împrumutat tot mai mult și tot mai scump ca să acoperim gaura asta. Așa am ajuns aici.
Iar pragul de 60% e foarte important. Este limita considerată „sigură” în Uniunea Europeană, iar România s-a angajat să o respecte. Legea românească spune că, dacă depășim 60%, Guvernul trebuie să vină cu un plan de reducere a datoriei și să o scadă gradual.
Pentru asta, trebuie să taie din cheltuieli și să crească veniturile.
Acum, ce înseamnă asta pentru tine? Nu înseamnă că mâine vine criza. Dar înseamnă că și noi suntem sub presiune economică, nu doar statul.
Pentru ca datoria asta să fie acoperită sau micșorată, statul are câteva opțiuni: taxe mai mari sau mai multe. Oprirea unor cheltuieli sau tăierea lor cu totul. Dar aici intră și investițiile, și iar nu e bine.
Pe de altă parte, multe țări europene au datorii chiar mai mari decât România. Numai că ele nu au deficitul nostru și toate dezechilibrele din economie pe care le avem noi.
Problema reală la noi e ritmul: cât de repede crește datoria și dacă economia crește suficient ca să o susțină.
Aici, știm deja, nu doar că nu creștem, suntem chiar în recesiune tehnică, economia României este în scădere.
Cum pot deveni rețelele sociale un indicator economic
Știai că ceea ce scrii pe Facebook sau cauți pe Google poate fi un indicator economic extrem de precis? Mai precis, uneori, decât statisticile oficiale.
Rețelele sociale au devenit unul dintre cele mai bune instrumente prin care putem înțelege încotro merge economia. Dacă vine o criză. Dacă vine o perioadă mai bună.
Hai să îți explic.
În timp ce datele oficiale despre inflație, șomaj sau economie vin cu întârzieri de luni, oamenii își trăiesc problemele în timp real. Și le spun pe internet.
5 știri - Economic, rubrica de știri prezentată de jurnalistul Euronews România, Daniel Coman, îți aduce cele mai importante cinci subiecte din lumea economică, în colaborare cu Libertatea.
