A început demolarea „Zidului Rușinii”, linia de demarcație dintre bogații și săracii din Lima, capitala statului Peru

Zidul, supranumit „Muro de la Vergüenza” (n.r, Zidul Rușinii), un simbol al inegalității profunde în țara andină, a început să fie demolat pe 28 august, după o decizie a Curții Constituționale din Peru, de anul trecut, în urma unei bătălii juridice care a durat patru ani.

Zidul, care are secțiuni și de trei metri înălțime și este prevăzut cu sârmă ghimpată, separa oamenii care locuiesc în locuințe mizere, cu drumuri de pământ și fără servicii de bază, de locuitorii unui cartier asfaltat, cu case luxoase, dotate cu piscine.

La sfârșitul anului 2022, Curtea Constituțională a stabilit că zidul este „un atac la libertatea de tranzit și la demnitatea umană”, după declarat magistratul Gustavo Gutiérrez Ticse, care supervizează demolarea.

Este un atac la adresa libertății de mișcare, mai presus de toate este un zid discriminatoriu pentru că împarte două clase sociale, iar asta este inadmisibil într-o democrație contemporană.

Gustavo Gutiérrez Ticse:

În ianuarie, Curtea Constituțională a ordonat municipalității La Molina să dărâme zidul. Termenul a fost de 180 de zile, iar La Molina s-a conformat abia luni, 28 august.

🇵🇪 | PERÚ: Comienzan a derrumbar el ‘Muro de la vergüenza que divide a los ricos de los pobres en Lima, Perú.

Tras cuatro décadas separando a ricos y pobres un cerro en la capital de Perú, una columna de piedras y cemento conocida como el “muro de la vergüenza” comenzó a ser… pic.twitter.com/2M3JA3C9Pq

— Alerta Mundial (@AlertaMundial2) September 2, 2023

Magistratul Gustavo Gutiérrez Ticse, a subliniat, pentru RPP Noticias, că municipalitatea din La Molina  a amânat începerea  demolării invocând dificultăți economice, solicitând în același timp încă 180 de zile pentru continuarea procesului. 

În acest sens, el a subliniat că prelungirea termenului s-ar putea concretiza, deși Curtea Constituțională va insista asupra necesității distrugerii complete a zidului și a nu-l înlocui cu alte tipuri de obstacole.

Locuitorii din La Molina au început să ridice zidul în anii 1980, invocând preocupări de securitate în timpul anilor de violențe ale grupului rebel maoist Calea Luminoasă, care intenționa să răstoarne guvernul.

Campania lor a dus la 20 de ani de conflict brutal cu forțele armate din Peru, cu aproximativ 70.000 de morți și dispăruți, potrivit cifrelor oficiale.

Grupul a fost eliminat în anii 1990, dar zidul care despărțea La Molina de Villa Maria del Triunfo, o suburbie mai săracă, a rămas și chiar s-a consolidat, după 2011.

Autoritățile locale spun că nu sunt bani, „bogații” protestează

Diego Uceda, actualul primar din La Molina, a declarat va respecta hotărârea justiției, dar a confirmat că demolarea ar putea dura din cauza costurilor neprevăzute. El a indicat că bugetul lucrărilor nu a fost inclus în repartizarea din acest an, așa că „nu are resursele pentru a-l elimina complet”.

Rezidenții bogați se tem că oamenii din afară se vor muta în La Molina, care se mândrește cu parcuri luxuriante și reședințe de milioane de dolari. De altfel, în unele zone demolate au fost puse vase uriașe din beton, pentru a bloca accesul

„Bogații” au anunțat că se vor planta copaci în zonă, conform unui decret al Ministerului Mediului, a scris Peru21.

Miguel Castillo, avocatul comunității din La Molina, a confirmat că vor apărea arbori în locul zidul despărțitor de piatră, „dar nu va exista gard viu decât dacă tranzitul liber și ceea ce este dictat de Curtea Constituțională va fi respectat”.

Foto: Profimedia

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE