Acesta este dealul sub care se află corabia biblică Arca lui Noe, sunt convinși cercetătorii care o caută de ani buni
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Oamenii de știință spun că au găsit dovezi că faimoasa Arcă a lui Noe a existat cu adevărat și știu unde sunt rămășițele ei. În inima Turciei, la doar 30 de kilometri sud de Muntele Ararat, o echipă de cercetători și arheologi este pregătită să dezlege unul dintre cele mai mari mistere ale religiei, relatează publicația online Dagbladet.
Cuprins:
Interes pentru găsirea relicvei
Grupul se numește „Noah's Ark Scans”, iar echipa este convinsă că va găsi arca biblică ce, conform credinței creștine, a salvat animalele de la un potop mondial.
„Situl este situat într-o zonă activă, cu alunecări de teren, cu ierni aspre, așa că protejarea perimetrului este prioritatea noastră”, a declarat cercetătorul Andrew Jones pentru The Sun.
Povestea și vânătoarea obiectului biblic i-au fascinat pe arheologi, aventurieri și cercetători, de sute de ani.
Interesul pentru găsirea corabiei a luat amploare în special în vremurile moderne începând cu secolul al XIX-lea, când arheologia științifică a început să se dezvolte ca domeniu.
De atunci, nenumărate expediții au fost trimise pe Muntele Ararat și în alte zone, în speranța de a găsi dovezi fizice din Arca lui Noe, conduse atât de curiozitatea științifică, cât și de convingerile religioase.
Descoperire „revoluționară”
Acum, „Noah's Ark Scans” susține că a făcut o descoperire revoluționară, despre care crede că atestă autenticitatea poveștii biblice.
Cercetătorii s-au interesat de Formațiunea Durupinar - un deal de 164 de metri lungime din estul Turciei, care seamănă cu Arca lui Noe, așa cum este descrisă în Biblie.
Probele de rocă și sol ridicate de aici conțineau urme de materiale asemănătoare argilei, depozite marine și resturi de animale marine, inclusiv moluște. Pe baza acestui fapt, arheologii sunt acum gata să facă următorul pas.
Urmează să efectueze forări în zonă
În 2019, la fața locului a fost efectuată o scanare completă la sol (GPR). Scanările inițiale, potrivit lui Jones, au arătat forme dreptunghiulare la aproximativ șapte metri mai jos, în formațiunea în formă de barcă.
Echipa „Noah's Ark Scans” intenționează să efectueze forări în întreaga formațiune pentru a investiga dacă unghiurile drepte și modelele geometrice care apar în scanările radar sunt, de fapt, structuri create de om sau formațiuni naturale.
Cercetătorii speră, de asemenea, să poată crea un tunel și să privească printr-o cameră video în interiorul structurii, fără a o deteriora.
„Până acum, rezultatele susțin teoriile noastre. Probele de sol sugerează că această formațiune nu este doar o parte a fluxului de mâl din jur - este un obiect distinct”, conchide Jones.
Absența dovezilor pentru un potop
Din punct de vedere istoric, au existat multe afirmații cu privire la descoperirea celebrului obiect biblic, adesea fără o bază științifică solidă. Astfel de afirmații au fost făcute în mod repetat de-a lungul istoriei, ducând la scepticism în rândul oamenilor de știință și arheologi.
Unii critici susțin că proiecte precum „Noe's Ark Scans” folosesc metode pseudo-arheologice, în care concluziile sunt trase înainte de a fi colectate suficiente dovezi.
Ei cred că acest lucru ar putea submina credibilitatea cercetării și ar putea duce la concluzii eronate.
De asemenea, nu există dovezi geologice care să susțină inundații globale, așa cum este descris evenimentul în Biblie.
Oamenii de știință nu au găsit indicii ale unei inundații la nivel mondial în straturile geologice, ceea ce slăbește afirmațiile conform cărora Formația Durupinar ar reprezenta resturi din Arca lui Noe.
Scepticismul din mediile de cercetare creștină
Formația Durupinar este cunoscută din 1959, iar geologii au ajuns la concluzia de zeci de ani că este rezultatul unor procese geologice naturale, nu o structură creată de om.
Formațiunea este formată în principal din material argilos și limonit, iar forma sa asemănătoare unei bărci este considerată o formațiune naturală de eroziune.
Chiar și în cadrul comunităților creștine de cercetare, există scepticism cu privire la afirmațiile conform cărora Formația Durupinar este Arca lui Noe.
Organizația Answers in Genesis și-a exprimat îndoielile cu privire la descoperirile privind Arca lui Noe, subliniind că afirmații similare au fost făcute în trecut, fără o bază științifică solidă.
Ambarcațiunea care a salvat viața pe Pământ
Potrivit legendei, Noe, ghidat de instrucțiuni divine, a construit o navă-colos pentru a salva două exemplare din fiecare specie de animale de la un potop cataclismic care a nimicit Pământul.
De-a lungul istoriei, căutarea teribilei corăbii a dat mari bătăi de cap exploratorilor și alpiniștilor care au lăsat mărturii scrise despre eforturile lor.
Însuși Marco Polo a menționat în cartea sa, scrisă la sfârșitul secolului al XV-lea, „Călătoriile lui Marco Polo”, despre existența acesteia aflată pe vârful unui mare munte din Armenia.
Arca nu se află pe vârful muntelui Ararat așa cum a scris Marco Polo, ci în apropiere.
Prova și puntea din față ale „ambarcațiunii” par să se îndrepte spre colosul muntos veșnic înzăpezit.
Povestea corabiei lui Noe este adânc înrădăcinată atât în textele religioase ale creștinismului, cât și ale islamului, cu referințe găsite în Geneza 8:4 din Biblie și Sura 11:44 din Coran.
În ambele texte se povestește despre un mare potop, o barcă imensă și o acostare într-o regiune muntoasă. Localnicii din satul din apropiere indică situl Durupinar, ca fiind locul unde Arca biblică s-a oprit pentru totdeauna.
