Cea mai importantă fabrică de contoare din România este oficial în faliment: „AEM a murit în liniște, ca un pacient în comă”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Un simbol al industriei românești, dar și un model de privatizare de succes după 1990, fabrica AEM (Aparate Electrice de Măsurat) Timișoara este oficial în faliment. Decizia finală a fost pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, care a menținut decizia de declarare a falimentului AEM luată de Tribunalul Timiș.
Cuprins:
Surse apropiate dosarului de faliment au declarat că activele fostei fabrici de contoare vor fi scoase la vânzare pentru recuperarea datoriilor, iar o vânzare integrală este puțin probabilă, urmând ca societatea să fie vândută, cel mai probabil, pe bucăți.
AEM, în faliment cu datorii de 370 de milioane de lei
Intrată în insolvență în martie 2014, cu datorii de aproximativ 370 de milioane de lei, fabrica de contoare AEM nu a mai putut fi salvată de la faliment. Planul de reorganizare propus în august 2025 a fost respins de adunarea creditorilor, în care ANAF și Eximbank dețin 40% din creanțe.
Odată cu respingerea planului de reorganizare, administratorul judiciar și unul dintre creditori au solicitat intrarea în faliment. Judecătorul sindic de la Tribunalul Timiș a dispus declararea falimentului, iar în 10 martie 2026, Curtea de Apel Timișoara a menținut decizia, hotărând în mod definitiv intrarea în faliment a AEM.
„Falimentul a fost dispus în principal pentru că planul de reorganizare nu a fost aprobat, nu au fost identificate soluții pentru atragerea unor investitori, iar perioada de observație a depășit termenul legal, nefiind formulate cereri de prelungire a acesteia”, a explicat judecătorul Nadeja Oprescu, purtătorul de cuvânt al Curții de Apel Timișoara.
Judecătoarea a subliniat că „falimentul nu înseamnă dispariția imediată a afacerii”. „Procedura presupune valorificarea activelor pentru acoperirea creanțelor, iar pe parcurs există în continuare posibilitatea identificării de către cei implicați în procedură a unor investitori interesați de preluarea acestei afaceri”, a mai declarat Nadejda Oprescu.
Fost director: „O repornire este un deziderat iluzoriu”
Tudor Hrincescu, fost director în cadrul companiei, spunea în urmă cu aproximativ doi ani, după închiderea fabricii, că producția poate fi repornită oricând, existând cerere pentru contoarele fabricate de AEM. Hrincescu spune că oprirea producției, fără redeschiderea fabricii, a transformat AEM-ul într-o epavă.
„În toată această perioadă, în care s-a tras de timp prin toate tertipurile pe care le permite legea, nu s-a făcut altceva decât o devalizare prin vânzarea a orice s-a putut vinde la fier vechi sau a putut fi demontat”, a declarat Tudor Hrincescu, pentru Libertatea.
Fostul director susține că lipsa unei conservări adecvate a transformat liniile de producție în simple mormane de metal. „Ele sunt în paragină, în ruină. De doi ani și jumătate sunt nepornite, neîntreținute. La ora actuală, acolo eu consider că o repornire este un deziderat iluzoriu”, a mai spus fostul director din cadrul fabricii.
Întrebat dacă AEM mai poate fi reînviată ca fabrică de contoare, având în vedere că de aici au plecat contoare în toată lumea și încă există cerere pentru astfel de produse, Hrincescu a spus că, în opinia sa, vechiul model de afacere este mort din punct de vedere economic, pentru că fabrica se întinde pe șase hectare. Cu o investiție serioasă, spune Hrincescu, activitatea s-ar putea organiza pe o suprafață de aproximativ un hectar și jumătate, urmând ca diferența de teren să fie valorificată în alt mod.
„AEM-ul a murit în liniște”
În privința transformării AEM-ului într-o unitate de producție pentru industria de apărare, în care sunt investite sume mari în această perioadă, Hrincescu a spus că acest lucru ar fi posibil din punctul de vedere al pregătirii personalului.
„Am colegi care și acum mă întreabă dacă am putea reporni. Le-am spus că e nevoie de cineva care are foarte mulți bani și foarte multă răbdare. Să repornești o activitate durează cel puțin un an. La ora actuală nu văd persoana care să vină cu atâția bani sau care să aibă atâta răbdare. AEM-ul poate fi o soluție pentru așa ceva.
Nu văd, în schimb, cercuri politice care să ia o decizie în direcția asta. AEM-ul, până să se prăbușească, putea fi trecut în conservare sau în administrarea statului, dacă era cineva interesat de salvarea acestui brand. Se pare că toată lumea a întors capul. AEM-ul a murit liniștit ca orice individ în comă la care, după 20 de ani, îi oprește cineva aparatele”, a mai declarat Tudor Hrincescu pentru Libertatea.
Acuzații grave de fraudă din interior
Decăderea unuia dintre puținii giganți industriali comuniști care a supraviețuit după Revoluție a început în momentul în care fosta conducere a fost acuzată de acționarii majoritari ai companiei de devalizare.
Ancheta în acest caz a început în anul 2017, când acţionarii companiei au comandat un inventar cu ocazia căruia s-a descoperit că fabrica are pe stoc 800.000 de contoare care nu există în realitate, compania având o capacitate de depozitare de doar 300.000 de contoare.
Pornind de la acest inventar, acţionarii companiei aveau să constate că ani la rând, managementul companiei a umflat artificial cifra de afaceri şi profitul companiei. Potrivit acționarilor, acest lucru s-a întâmplat pentru ca directorul general, Olimpia Moica, şi soţul acesteia, aflat şi el pe o funcţie de conducere, să încaseze un bonus de performanţă de peste un milion de euro anual. Ancheta internă, în urma căreia a fost sesizat şi DIICOT, avea să mai scoată la iveală că managementul companiei le acorda angajaţilor importante sume de bani sub formă de prime. Potrivit reprezentanţilor companiei, doar o parte din bani, aproximativ 20 la sută, ajungeau la angajaţi, diferenţa intrând în buzunarul managerilor.
Acuzații grave la adresa DIICOT aduse de acționarii majoritari ai fabricii
Dosarul DIICOT privind devalizarea fabricii de contoare a fost închis după ce s-a constatat că faptele sunt prescrise. În august 2023, când ancheta era încă în desfășurare, într-un drept la replică transmis publicației Renașterea Bănățeană, acționarii majoritari ai AEM reclamau că „se dorește preluarea/falimentul societății de diferite grupuri de interese mafiote care profită de faptul că Parchetul DIICOT Timișoara a gestionat «neglijent» și culpabil dosarul legat de fraudele a cărei victimă este AEM SA”.
În același drept la replică transmis publicației amintite, care semnala faptul că producția a fost sistată în cursul lunii august 2023, acționariatul AEM arăta că „a fost extrem de contrariat de comportamentul partizan și subiectiv al Parchetului DIICOT Timișoara, care în loc să-și îndeplinească obligațiile prin procurorii de caz pentru trimiterea în instanță cât mai urgent a dosarului și să asigure recuperarea prejudiciului cauzat societății noastre, tergiversează procedurile, arătând ca dorește să se îndeplinească termenul de prescripție în favoarea infractorilor”.
Danezul 13.03.2026, 16:06
Nimic nou doar tipare vechi de 36 de ani care s-au repetat in sute de cazuri in foste societăți de stat restul e istorie dar o istorie neagra care ne face de rușine ca popor care și-a distrus singur industria
Nerasist 13.03.2026, 16:48
Inadmisibilă prescripția. Trebuie recuperate primele pentru rezultatele umflate. Pt relansare am eu o propunere. Sa cumpărăm cel mai mare furnizor de energie din Italia și pe banii lor sa schimbam in 10 ani toate contoarele, cablurile, transformatoarele, stâlpii.. tot, tot.. să le punem chestii noi și bune, românești.
Inginerul 13.03.2026, 20:08
Păcat ca din cauza unor interese obscure, inexistenta strategie energetică a României ar fi trebuit să aibă în vedere lanțul complet al susținerii industriei energetice. Ministerul energiei, ANRE au alte priorități, nicidecum interesul comun al energeticii românești.