Comisarii au constatat începând de luni că o parte semnificativă a poluării este cauzată de materialul antiderapant rămas pe jos și de activitățile de șantier. Lipsa ploii, pe lângă neglijența crasă a responsabililor, a maximizat pericolele. 

În zona de nord a Capitalei, unde sunt în desfăşurare lucrări majore de infrastructură, sunt verificate respectarea programelor de umectare, existenţa rampelor de spălare a roţilor, măsurile de prevenire a degajării de praf. 

„Creşterea nivelului de pulberi în Bucureşti este rezultatul unui cumul de factori, însă gestionarea necorespunzătoare a materialului antiderapant şi activităţile de şantier au un rol important în amplificarea fenomenului”, au transmis reprezentanţii instituţiei.

Ce sunt și ce boli grave produc particulele găsite de Garda de Mediu

PM2,5 și PM10 diferă ca mărime, origine, compoziție și efecte. PM2,5, care include particule ≤ 2,5 µm (micrometri), provine în principal din activități de ardere, cum ar fi gazele de eșapament ale vehiculelor și arderea industrială, având o proporție mai mare de metale toxice, carbon organic (OC) și carbon elementar (EC).

În comparație cu acesta, PM10, care include particule ≤ 10 µm (acoperind PM2,5), provine din surse precum praful rutier, lucrările de construcții și fenomene naturale precum furtunile de praf. În timp ce PM2,5 pătrunde adânc în alveole și în sânge, provocând afecțiuni respiratorii (cancere și pneumonii), cardiovasculare și sistemice grave, PM10 afectează în principal tractul respirator superior, ducând la iritații și probleme de respirație.

Atât PM2,5, cât și PM10 contribuie la probleme grave de mediu; PM2,5 afectează clima prin modificarea forței radiative atmosferice, în timp ce PM10 reduce vizibilitatea și se depune pe suprafețe, ducând la poluarea mediului.

Constatări și măsuri luate de autorități

  • Material antiderapant: Nisipul și sarea folosite în sezonul rece sunt antrenate în aer sub formă de praf din cauza traficului intens și a lipsei precipitațiilor. Depuneri consistente au fost găsite pe marginea drumurilor, sub mașini și pe liniile de tramvai.
  • Condiții meteorologice: Lipsa ploilor și temperaturile ridicate au favorizat resuspendarea particulelor și amplificarea fenomenului de poluare.
  • Controale la șantiere: GNM verifică șantierele din nordul Capitalei, în special cele ale liniei de metrou M6, pentru a se asigura că există programe de umectare, rampe de spălare a roților și măsuri de prevenire a prafului. S-au observat depuneri de praf și nisip atât în interiorul, cât și în exteriorul organizărilor de șantier.
  • Controale la primării: Au început verificări la primăriile de sector și la Primăria Generală a Municipiului București pentru a evalua măsurile adoptate privind calitatea aerului.
  • Solicitări către primării: GNM a cerut primăriilor de sector să ia măsuri pentru reducerea emisiilor de praf prin îndepărtarea mecanizată și spălarea carosabilului.

Deficiențe recurente apărute în urma controalelor

  • Lipsa umectării materialelor pulverulente.
  • Absența sistemelor de spălare a roților.
  • Măsuri insuficiente de limitare a prafului.
  • Depozitări necontrolate.

Ce nereguli grave s-au găsit în 2025

Anul trecut, GNM a verificat 346 de șantiere, 218 operatori industriali, 156 de amplasamente afectate de incendii, 14 operatori de salubrizare și 45 de stații de betoane. Au fost aplicate 581 de sancțiuni în valoare totală de peste 13 milioane lei și 144 de avertismente, fiind făcute și 11 sesizări penale.

Nereguli pe șantierele din București descoperite de Garda Națională de Mediu.Icon photoVEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 8
Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro

Comentează
Google News Urmărește-ne pe Google News Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.