Garda Națională de Mediu (GNM) a intensificat controalele în București din cauza concentrațiilor ridicate de particule în suspensie (PM10 și PM2.5).
Cuprins:
Comisarii au constatat începând de luni că o parte semnificativă a poluării este cauzată de materialul antiderapant rămas pe jos și de activitățile de șantier. Lipsa ploii, pe lângă neglijența crasă a responsabililor, a maximizat pericolele.
În zona de nord a Capitalei, unde sunt în desfăşurare lucrări majore de infrastructură, sunt verificate respectarea programelor de umectare, existenţa rampelor de spălare a roţilor, măsurile de prevenire a degajării de praf.
„Creşterea nivelului de pulberi în Bucureşti este rezultatul unui cumul de factori, însă gestionarea necorespunzătoare a materialului antiderapant şi activităţile de şantier au un rol important în amplificarea fenomenului”, au transmis reprezentanţii instituţiei.
PM2,5 și PM10 diferă ca mărime, origine, compoziție și efecte. PM2,5, care include particule ≤ 2,5 µm (micrometri), provine în principal din activități de ardere, cum ar fi gazele de eșapament ale vehiculelor și arderea industrială, având o proporție mai mare de metale toxice, carbon organic (OC) și carbon elementar (EC).
În comparație cu acesta, PM10, care include particule ≤ 10 µm (acoperind PM2,5), provine din surse precum praful rutier, lucrările de construcții și fenomene naturale precum furtunile de praf. În timp ce PM2,5 pătrunde adânc în alveole și în sânge, provocând afecțiuni respiratorii (cancere și pneumonii), cardiovasculare și sistemice grave, PM10 afectează în principal tractul respirator superior, ducând la iritații și probleme de respirație.
Atât PM2,5, cât și PM10 contribuie la probleme grave de mediu; PM2,5 afectează clima prin modificarea forței radiative atmosferice, în timp ce PM10 reduce vizibilitatea și se depune pe suprafețe, ducând la poluarea mediului.
Anul trecut, GNM a verificat 346 de șantiere, 218 operatori industriali, 156 de amplasamente afectate de incendii, 14 operatori de salubrizare și 45 de stații de betoane. Au fost aplicate 581 de sancțiuni în valoare totală de peste 13 milioane lei și 144 de avertismente, fiind făcute și 11 sesizări penale.