«Ajutaţi-mă să rămân lângă copii»

La începutul verii, medicii mi‑au dat o veste cumplită: am o tumoare pe creier! Totul a început de la nişte banale amorţeli. Am fost internată la Neurologie şi, în urma unui RMN, am aflat că am o tumoare, cu diametrul de cinci cm.

Recomandarea medicilor a fost să întrerup sarcina, pentru a putea face biopsie, radioterapie şi operaţie, dar nu am vrut să aud de aşa ceva. Doctorii cred că este o problemă mai veche, de care n-am ştiut. Dacă totul va decurge normal, la câteva săptămâni după naşterea băieţelului, voi fi supusă unei operaţii dificile, prin care mi se va extirpa tumoarea. Problema este că în România nu există aparatură performantă pentru o asemenea intervenţie, de aceea trebuie să merg la un institut din Canada. Şansele de reuşită a operaţiei cresc foarte mult dacă apelez la medicii acestei clinici. Dar costul intervenţiei este prea mare pentru posibilităţile noastre: 70.000 de dolari canadieni sau 50.000 de euro. Vă rog din suflet, ajutaţi- mă să mă însănătoşesc şi să rămân lângă copiii mei, să-i pot creşte. Dora Pocora, Argeş

Conturi deschise:

Banii se pot dona în conturile deschise la BRD, sucursala Piteşti, pe numele Dora Pocora: RO27BRDE030SV784083 00300 – lei
RO18BRDE030SV784084 80300 – euro

«Am nevoie de un cărucior electric să mă pot deplasa»

Sunt un om singur, cu o grea suferinţă. În urmă cu cinci ani, am fost diagnosticat cu artrită. În 2006, mi s-a amputat piciorul drept. A urmat şi piciorul stâng. Acum, cu ambele membre amputate, am devenit o povară pentru cei din jur.

Mă doare sufletul să ştiu că am ajuns o jumătate de om. Am nevoie de un cărucior electric să mă pot deplasa. Eu am acum unul normal, dar cu altul mai performant m-aş descurca mult mai uşor. Am fost căsătorit şi am trei copii, dar soţia m-a abandonat, iar copiii au uitat de mine.

Nu vă cer decât acest ajutor. Pensia mea e prea mică şi nu mă pot descurca singur, de aceea vă trimit această scrisoare. Am încercat să fac un credit, dar cererea nu mi-a fost acceptată. Vă rog din suflet să mă ajutaţi să pot trece mai uşor peste suferinţa pe care o îndur. Ion Ştefănescu, Boldeşti- Grădiştea, Prahova

«Nu am bani să îmi plătesc datoriile»

Sunt nevăzătoare în proporţie de 96% şi am 27 de ani. Locuiesc împreună cu soţul meu, şi el persoană cu handicap, într-o casă socială pe care am primit- o de la primărie în 2002, prin ICRAL.

Recent, am divorţat, dar încă mai locuim împreună până primim sentinţa. În tot acest timp, el nu mai m-a ajutat cu bani şi, din cauza cheltuielilor, am acumulat datorii la întreţinere de 4.000 de lei.

După ce soţul va pleca, ştiu sigur că îmi voi putea drămui singură indemnizaţia pe care o am, de 750 de lei, însă acum sunt nevoită să cer un sprijin. Sunt la un pas de a nu mai putea să îmi prelungesc contractul cu ICRAL în noiembrie, de aceea, vă rog mult, ajutaţi-mă, fiindcă nu am bani să-mi plătesc datoriile. Alina Goga, Braşov

Unde puteţi face donaţii

O puteţi ajuta pe Alina depunând bani în contul deschis pe numele ei la CEC Bank, sucursala Hărmanului RO38CECE C001946260904211 – lei

«Primăria să îndrepte ce a stricat»

Am o locuinţă în oraşul Poiana Țapului, din Prahova, unde am locuit, sporadic, împreună cu soţul meu, până când acesta a decedat. În curte avem un izvor pe care l-am intubat, pentru a nu ne strica fundaţia casei, la care s-au conectat şi alte familii din zonă. În perioada în care am fost spitalizată, anul trecut, primăria a decis să facă în zonă canalizare prin curtea mea, conectându- se la izvor. În urma acestei lucrări, mi s-a distrus curtea şi mi-a crăpat un perete al casei. Am primit asigurări de la primărie că se va corecta greşeala, însă nu s-a întâmplat nimic. Vreau ca edilii să îmi lase curtea aşa cum au găsit-o şi să îndreptat ce au stricat. Nela Filipoiu, Bucureşti

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE