Antarctica poluează cu mercur din ghețari într-un ritm mai accelerat decât oricând, din cauza schimbărilor climatice

Mercurul, o problemă ascunsă

Antarctica, la peste 1.000 de kilometri de orice metropolă și înconjurată de oceane reci, a fost mult timp considerată un „depozit” pentru poluanți precum mercurul.

Temperaturile extrem de scăzute au favorizat acumularea acestui metal greu, cunoscut pentru efectele nocive asupra sănătății umane și a vieții sălbatice.

Cu toate acestea, cercetătorii au descoperit că ritmul de acumulare a mercurului a crescut semnificativ începând cu revoluția industrială, iar topirea ghețarilor eliberează acum cantități masive de mercur în oceanele din jur.

„Schimbările climatice acționează ca un amplificator al circuitului mercurului”, explică Maodian Liu, cercetător în domeniul mediului la Universitatea Peking din China și coautor al studiului. „Poluarea globală cu mercur și schimbările climatice nu sunt probleme independente”.

Aproximativ 56% din mercur provine din atmosferă, restul fiind eliberat prin topirea ghețarilor

Studiul a analizat 16 carote de sedimente colectate de pe platforma continentală a Peninsulei Antarctice, pentru a identifica sursele și cantitatea de mercur acumulată în ultimii 200 de ani.

Rezultatele au arătat o creștere cu 160% a acumulării de mercur de la industrializare, cu o accelerare rapidă după anii 1950. Aproximativ 56% din mercur provine din atmosferă, restul fiind eliberat prin topirea ghețarilor și eroziunea sedimentelor.

Analizele modelului de ciclu al mercurului la nivel global au dezvăluit că topirea ghețarilor antarctici a crescut de cinci ori cantitatea de mercur eliberată în ocean de la industrializare.

„Schimbările climatice nu doar cresc cantitatea de apă rezultată din topirea ghețarilor, dar eliberează și mercurul acumulat pe Peninsula Antarctică”, a adăugat Liu.

Furtunile intense eliberează mercurul din SUA

Cercetătorul Charles Driscoll, inginer de mediu la Universitatea Syracuse, care nu a participat la studiu, subliniază că procese similare pot fi observate în alte zone ale globului.

În Arctica, dezghețarea permafrostului eliberează mercur în ecosisteme, iar în nord-estul Statelor Unite, furtunile intense accelerează eroziunea și mobilizarea metalelor, inclusiv mercur.

„Acest studiu oferă o perspectivă importantă asupra schimbărilor în ciclul global al mercurului și evidențiază un model consistent la nivel mondial”, a spus Driscoll.

Ce este metilmercurul și cum afectează sănătatea

Mercurul acumulat în sedimente se poate transforma în metilmercur, o formă mult mai toxică ce se bioacumulează în organisme.

În Antarctica, metilmercurul pătrunde în lanțul trofic, afectând planctonul, krillul, peștii, păsările marine și mamiferele. Potrivit lui Liu, la niveluri ridicate, metilmercurul poate provoca daune neurologice, comportamentale și poate afecta reproducerea.

Mai mult, faptul că krillul și peștii antarctici ajung în pescăriile comerciale ridică riscuri și pentru sănătatea umană.

Driscoll a subliniat nevoia unor studii suplimentare pentru a înțelege cât de rapid se poate transforma mercurul în metilmercur în apele reci ale Antarcticii, unde acest proces este de obicei mai lent.

La ce să ne așteptăm în viitor

Liu și echipa sa speră să extindă cercetările pentru a determina dacă tendințele observate pe Peninsula Antarctică se regăsesc în întreaga regiune.

Totuși, chiar și dacă emisiile de mercur provenite din activitatea umană, cum ar fi arderea cărbunelui și mineritul, ar scădea, cantitățile stocate în gheață vor continua să fie eliberate pe măsură ce topirea avansează.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE