Cel mai dificil test pentru Viktor Orban, premierul Ungariei, din 2010 până astăzi

A impus o nouă Constituție în 2011

Beneficiind de o majoritate de două treimi, Viktor Orban a impus o nouă Constituție în 2011 și a restructurat sistemul legislativ prin modificarea a sute de acte normative.

În primul său mandat din această serie, partidul Fidesz a forțat pensionarea a sute de magistrați, o măsură criticată de Uniunea Europeană pentru încălcarea normelor comunitare, potrivit News.ro.

Ulterior, Curtea Constituțională a Ungariei a intervenit, invalidând anumite prevederi ale acestei legislații controversate.

Criticii acuză faptul că regulile electorale au fost modificate special pentru a consolida puterea Fidesz. Aceștia indică redesenarea hărții districtelor și votul etnicilor maghiari din regiune ca fiind piloni care îi asigură lui Orban un avantaj major.

În plus, consolidarea puterii este întărită prin instalarea loialiștilor la conducerea celor mai importante instituții publice, asigurând astfel un control total asupra aparatului de stat.

Guvernarea prin decrete

Începând cu anul 2022, Viktor Orban a recurs frecvent la guvernarea prin decrete, folosindu-se de starea de urgență instituită în contextul invaziei ruse în Ucraina. Această concentrare a puterii a fost însoțită de măsuri drastice împotriva organizațiilor neguvernamentale și de un control tot mai riguros asupra mediului academic, limitând independența acestor instituții.

Ca urmare, Open Society Foundations, fondată de miliardarul de origine maghiară George Soros, şi-a închis biroul din Budapesta în 2018 şi s-a mutat la Berlin, în timp ce Universitatea Central Europeană, o instituţie liberală de renume fondată tot de Soros, s-a mutat la Viena în 2019.

Orban respinge acuzaţiile de subminare a democraţiei, afirmând că a primit mandate clare din partea alegătorilor pentru a rescrie legile.

Marșurile Pride, interzise

Viktor Orban și-a construit imaginea de garant al identității culturale maghiare, poziționându-se ferm împotriva imigrației musulmane și a liberalismului occidental. Acesta se prezintă drept un protector al valorilor creștine în fața a ceea ce numește „ideologia de gen și LGBT”.

În plan legislativ, guvernul său a consacrat în Constituție definiția căsătoriei ca uniune exclusivă între un bărbat și o femeie, restricționând totodată adopția pentru cuplurile de același sex și drepturile persoanelor transgender.

În martie 2025, parlamentul a adoptat o lege care a creat o bază legală pentru ca poliţia să interzică marşurile Pride, argumentând că acestea ar putea fi dăunătoare pentru copii şi că protejarea copiilor ar trebui să prevaleze asupra dreptului la întrunire.

Printre cele mai aspre reguli de azil din Europa

Ca reacție la criza migrației din 2015, Ungaria a ridicat un gard la frontiera sa sudică și a adoptat un set de reguli de azil printre cele mai aspre din Europa. Respingând ideea că imigrația ar putea soluționa declinul demografic, Viktor Orban a ales să combată scăderea natalității prin măsuri interne, oferind familiilor stimulente fiscale generoase pentru a încuraja creșterea numărului de nașteri.

Totodată, criticii acuză guvernul Orban de „capturarea” mass-mediei, susținând că presa de stat a devenit o simplă portavoce a partidului Fidesz. Deși oficialii de la Budapesta resping acuzațiile UE privind limitarea libertății de exprimare, realitatea din teren arată un peisaj media dominat de trusturi controlate de apropiați ai premierului, care promovează sistematic agenda oficială.

„Deschiderea către Est”

Strategia „deschiderii către Est” a transformat Ungaria într-un punct de întâlnire între investițiile chineze, rusești și cele germane, însă a adus Budapesta în conflict cu partenerii din UE și NATO.

Deși Orban a susținut oficial pachetele de sancțiuni împotriva Rusiei după invadarea Ucrainei, el a trasat o „linie roșie” în privința resurselor energetice. Premierul susține că renunțarea la gazul și petrolul rusesc este o măsură inacceptabilă, care ar sacrifica stabilitatea economică a Ungariei.

Relațiile dintre Budapesta și Kiev s-au deteriorat considerabil din cauza unor dispute multiple, printre care securitatea aprovizionării cu energie. În acest context tensionat, Ungaria și-a folosit dreptul de veto pentru a bloca un împrumut de 90 de miliarde de euro pe care Uniunea Europeană intenționa să îl acorde Ucrainei, gest ce a amplificat criticile la adresa guvernului Orban în cadrul blocului comunitar.

Taxe record pentru bănci

Ungaria a lichidat datoria către FMI în 2013, punând capăt programului de asistență demarat în timpul crizei financiare. Redresarea economică a fost confirmată oficial trei ani mai târziu, când țara a recâștigat statutul de „recomandat pentru investiții” din partea marilor agenții de rating.

Guvernul lui Orban a ţinut sub control deficitele fiscale şi datoria publică până când pandemia de coronavirus a inversat tendinţa.

La sfârşitul anului trecut, guvernul şi-a majorat ţintele privind deficitul bugetar la 5% pentru 2025 şi 2026, pentru a face loc cheltuielilor preelectorale.

Pentru a-și echilibra bugetul, guvernul Orban a apelat la soluții radicale: taxe record pentru bănci, preluarea activelor din pilonul privat de pensii și impozite speciale pe marile afaceri din energie și comerț.

Performanța economică rămâne îngrijorătoare

Deși au asigurat stabilitate financiară statului, aceste decizii — care au vizat în special investitorii străini — au generat confruntări repetate cu Uniunea Europeană și au tensionat relația cu mediul de afaceri internațional.

Proprietatea maghiară în sectoarele-cheie a crescut semnificativ după ce apropiați ai puterii au preluat părți importante din afacerile strategice ale țării.

Viktor Orban a proclamat succesul acestei politici la începutul anului 2026, susținând că energia, media și băncile sunt acum în mâini maghiare. Cu toate acestea, performanța economică generală rămâne îngrijorătoare, Ungaria confruntându-se cu o perioadă de stagnare care durează deja de trei ani.

Alegeri în Ungaria 2026. Viktor Orban, cel mai greu test după 16 ani de putere absolută