O americancă din Oradea a rămas confuză după vizita preotului cu Boboteaza: „Ies din casă și văd cum stropește cu apă pe ușă”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
O experiență autentic românească a devenit virală pe rețele de socializare: Tatum Nzekwesi, soția jucătorului de baschet Emmanuel Nzekwesi, stabilită în Oradea, a trăit un moment neașteptat când un preot a venit să sfințească cu apă locuința lor în preajma sărbătorii Bobotezei.
Cuprins:
Americanca surprinsă de o tradiție românească: „Ce-a fost asta?”
Tatum Nzekwesi, soția pivotului de la CSM Oradea, Emmanuel Nzekwesi, a povestit pe contul său de TikTok un moment inedit trăit în România, într-una din zilele dinaintea sărbătorii Bobotezei. Ea a mărturisit că a fost luată prin surprindere de vizita neașteptată unui preot, neînțelegând de ce acesta intră în casă și stropește cu apă sfințită locuința.
„Nu vreau să fiu nepoliticoasă, dar sunt şocată de ceva ce mi s-a întâmplat”, povesteşte tânăra pe Instagram. „Sunt americancă şi locuiesc în România. La un moment dat aud un clopoțel şi mă întreb: vine de afară, este soacra mea la telefon?! Aşa că am ieșit în direcţia de unde venea sunetul şi văd un preot cu un buchet de plante, stropind cu apă sfinţită, probabil, în tot apartamentul. Ne vede, stropește din nou, apoi pleacă în treaba lui. Ce-a fost asta? Nu știu dacă e vreo tradiție azi. Catolicii sărbătoresc ceva, așa știu. Poate era un preot catolic, nu sunt sigură, dar nu mă deranjează”.
Ea a recunoscut că nu a înțeles ce se întâmplă, exprimându-și surprinderea față de această tradiție: „Eu sunt creştină, dar simt că ar fi trebuit să vorbim despre ce s-a întâmplat. Nu am nicio idee, am fost luată pe nepregătite, a fost foarte ciudat. Făceam curat în bucătărie, aud un clopot şi văd un preot stropindu-mi uşa cu apă… Dacă mă puteţi ajuta să înţeleg ce s-a întâmplat v-aş fi extrem de recunoscătoare”.
Videoclipul a devenit viral, a adunat zeci de mii de vizualizări și sute de aprecieri și comentarii.
Ce este sărbătoarea Bobotezei
Boboteaza se numără printre cele douăsprezece mari sărbători ale iernii, este celebrată la fiecare început de an, în cea de-a șasea zi a lunii ianuarie, și înseamnă înnoirea omului creştin. Mult timp, această sărbătoare a fost prăznuită odată cu Crăciunul pe rit vechi, obicei păstrat până în prezent în cadrul Bisericii Ortodoxe Ruse, al Bisericii Armene și al altor biserici necalcedoniene.
Deoarece, în această, zi Mântuitorul Se arată pentru întâia oară lumii, sărbătoarea este cunoscută și sub numele de „Teofanie” sau „Arătarea Domnului”.
Pentru credincioșii ortodocși, Boboteaza marchează momentul în care Domnul se botează în apele Iordanului, Duhul Sfânt S-a pogorât asupra lui Iisus Hristos în chip de porumbel în timpul botezului, văzduhurile s-au deschis, iar Tatăl din Cer a rostit cuvintele „Acesta este Fiul Meu cel iubit, primiți-L la botez cum se cuvine”.
Acesta este motivul pentru care sărbătoarea Bobotezei a căpătat semnificația unei zile a purificării, a binecuvântării și a reînnoirii sufletești.
Tradiții de Bobotează 2026
De la sfințirea apelor și aruncarea crucii în apă, până la practicile populare precum punerea busuiocului sub pernă sau iordanitul femeilor, sărbătoarea de Bobotează este marcată prin numeroase obiceiuri.
În tradiția românească, Boboteaza păstrează numeroase elemente care amintesc de obiceiurile practicate în perioada Crăciunului. În anumite regiuni ale țării se mai merge cu colindul, se rostesc descântece și farmece, se încearcă aflarea ursitului, iar oamenii fac previziuni simbolice legate de anul care tocmai a început.
Astfel, în ajun de Bobotează, preotul sfințește casele cu apa care a fost sfințită în dimineața aceea după Liturghie. Conform credinței populare, oamenii țin post negru până ce vine preotul și beau din această apă sfințită. Preotul este precedat de copii îmbrăcați în cămăși albe, care sună din clopoței și deschid calea preotului, strigând „Kira Leisa”. Aceasta este pronunția în limba română a grecescului Kyrie Eleison (n.n. - Doamne miluiește!). Se crede că rostirea acestor cuvinte aduce putere, alungă răul și asigură un an curat până la sărbătoarea Sfântului Andrei, pe 30 noiembrie.
Tot în ajun de Bobotează, în gospodăriile românilor se pregătește o masă ritualică similară cu cea din Ajunul Crăciunului. Sub fața de masă se așază fân sau otavă (n.n. - iarba cosită a doua oară într-un an), în timp ce la fiecare colț al mesei se pune câte un bulgăre de sare. În același timp, pe aceeași masă sunt rânduite 12 feluri de mâncare de post, precum colivă, boabe de grâu fierte, prune sau perje afumate, sarmale cu crupe, borș de „burechiușe” ori „urechiușele babei” - un preparat din fasole albă și colțunași umpluți cu ciuperci - borș de pește, pește prăjit, plăcinte de post cu varză murată și plăcinte cu mac. Nimeni nu gustă din bucate până la sosirea preotului pentru sfințirea mesei. După binecuvântare, o parte din mâncare este oferită animalelor din gospodărie, pentru sănătate, protecție și spor.
Un alt obicei autohton de Bobotează este cunoscut sub numele de „Iordănitul femeilor”. Pe vremuri, în satele din nordul țării, femeile se strângeau în grupuri numeroase în casa uneia dintre ele, aducând mâncare și băuturi pentru petrecere. După ce luau masa, acestea cântau și jucau toată noaptea. La ivirea zorilor, femeile ieșeau pe ulițe și îi opreau pe bărbații întâlniți întâmplător, pe care îi prindeau și îi duceau spre râu cu forța, amenințându-i, în joacă, că îi vor arunca în apă. În anumite zone, acest obicei avea și rolul de a marca intrarea tinerelor soții în rândul femeilor măritate, ritualul fiind îndeplinit prin stropirea sau udarea lor cu apă scoasă din fântână ori dintr-un râu.
A doua zi după Bobotează, pe 7 ianuarie, creştinii îl sărbătoresc pe Sfântul Ioan Botezătorul.
