România nemulțumită: austeritate, neîncredere și diferențe de clasă clar conturate

Institutul Național pentru Evaluare și Strategie (IRES) a publicat recent sondajul național „Românii în anul 2025”. Volumul eșantionului, desfășurat în intervalul 2-17 decembrie, a fost de 1.075 de respondenți.

Sunt câteva rezultate care merită detaliate. Este foarte important de subliniat că mediul de rezidență și studiile impun diferențe notabile. 

Să ilustrăm cu câteva exemple: 

La întrebarea „Credeți că în România lucrurile merg într-o direcție bună sau într-o direcție greșită?”,  25% au răspuns că „Direcția este bună” și 72% că „Direcția este greșită”. Dacă punem în ecuație nivelul de educație și dimensiunea urban vs rural, apar diferențe notabile. Spre exemplu, procentele celor care cred că direcția este greșită este de 80% în cazul celor cu studii elementare și de 78% a celor care locuiesc în mediul rural – vezi tabelul de mai jos. 

Tabel 1. Distribuția răspunsurilor la întrebarea „Credeți că în România lucrurile merg într-o direcție bună sau într-o direcție greșită?”

La întrebarea „Cât de mulțumit/ă sunteți, în general, de felul în care trăiți?”, răspunsurile sunt echilibrate: 51% spun că sunt mulțumiți și foarte mulțumiți, iar 49% nemulțumiți și foarte nemulțumiți. Într-un an al austerității economice, procentul de 51% al celor mulțumiți pare unul ireal. 

Din nou, diferențele apar pe medii de rezidență și nivel de studii – spre exemplu, 69% dintre cei cu studii elementare se declară nemulțumiți și foarte nemulțumiți, iar 79% dintre cei cu studii superioare se declară mulțumiți și foarte mulțumiți. E o diferență uriașă, practic o prăpastie de clasă, cei cu studii elementare fiind clar cei din categoria celor care fac munci manuale, iar cei cu studii superioare sunt din clasa de mijloc, cu meserii în general non-manuale. 

Din punct de vedere financiar, doar 21% dintre cetățeni spun că anul 2025 a fost mai bun pentru ei ca 2024, 42% spun că a fost mai rău și 36% la fel ca în 2024. 

Un procent mare, de 74%, este cel al cetățenilor care declară că situația economică a țării (creștere TVA, perspectivele privind piața muncii etc.) le-a afectat în mare măsură și în foarte mare măsură echilibrul emoțional, inclusiv cu stări de stres, în anul 2025.

Din punct de vedere economic, doar 8% dintre români cred că anul 2025 a fost mai bun ca 2024, iar 71% spun că a fost mai rău. 

În ceea ce privește dimensiunea politică și de guvernare a țării, situația este întrucâtva similară: 15% spun că anul 2025 a fost mai bun ca 2024, iar 64% că a fost mai rău. În prelungirea acestora, 61% dintre români cred că a fost o decizie greșită să se anuleze primul tur al alegerilor prezidențiale din decembrie 2024, iar 35% cred că decizia a fost una corectă.  

La întrebarea „Câtă încredere aveți în următoarele profesii și ocupații?”, cu multă și foarte multă încredere, pe primele locuri se situează pompierii – 90%, medicii – 74% și profesorii – 69%. Pe ultimele locuri sunt judecătorii – 35% și politicienii – 8%, categoria cu cea mai slabă încredere. Practic, 92% dintre români spun că au puțină și foarte puțină încredere în politicieni – procentele sunt chiar mai mari în cazul celor cu studii medii – 94% și cei din mediul urban – 95%. După atâtea valuri de austeritate și campanii de minciuni electorale sfruntate, nici nu-i de mirare o asemenea lipsă totală de încredere în propria noastră clasă politică. 

Urmare a acestor evoluții politico-economico-sociale, politicanul cu cea mai mare încredere în rândul populației este, ca să vezi surpriză, este Călin Georgescu, 41% dintre români declară că au multă și foarte multă încredere în el. 

Iată de ce, pentru 2026, 73% dintre români cred că principala lor grijă este dată de inflație și costurile vieții.  

În ansamblu, datele IRES conturează imaginea unei Românii deprimate și profund fragmentate, în care insecuritatea economică, prăpastia de clasă și colapsul încrederii politice riscă devin trăsături structurale ale prezentului și viitorului apropiat.

Abonați-vă la COMPULSIV! Carte, film, muzică, politică și social media - filtrate rapid de un consumator compulsiv - Costi Rogozanu.

ABONEAZĂ-TE